Mii de craioveni se vor înarma cu pungi şi mănuşi în lupta împotriva gunoaielor, pe data de 15 septembrie, în cadrul celui mai mare proiect de implicare socială „Let’s Do It, România!“.
„Let’s Do It, România!“ este cel mai mare proiect de implicare socială, care îşi propune ca într-o singură zi, 15 septembrie, să strângă deşeurile din arealele naturale, cu ajutorul a cel puţin un milion de voluntari. Este proiectul tuturor, indiferent de clasa socială, etnie, vârstă, educaţie, al tuturor oamenilor care cred în schimbare şi în puterea acesteia.
Această iniţiativă aparţine Estoniei, care a reuşit ca într-o singură zi să mobilizeze 50.000 de voluntari, care au colectat 10.000 de tone de deşeuri. În România, totul a început în 2009, când un grup de voluntari pasionaţi, animaţi de o idee nebunească, şi-a propus să curețe România într-o singură zi. Pe parcursul unui an de pregătire, această idee i-a însufleţit şi le-a dat putere să continue. România a fost cea de-a patra ţară din comunitatea „Let`s Do It, World!“, care a avut curajul să organizeze o astfel de acţiune şi este şi astăzi o referinţă pentru alte ţări de pe întreaga planetă.
Proiectul îşi propune, pe lângă curăţarea deşeurilor din arealele naturale cu ajutorul voluntarilor, să îi responsabilizeze pe cetăţeni şi să devină conştienţi de impactul pe care îl are un comportament indiferent faţă de mediu pe termen lung.
„Proiectul în sine îşi propune de data aceasta la nivel mondial curăţarea locurilor exterioare localităţilor, şi anul acesta, pe 15 septembrie, se întâmplă în întreaga lume acestă acţiune. Estimativ, se doreşte atingerea a 350 de milioane de voluntari la nivel mondial. În România, targhetul este undeva la un milion, iar în Dolj – 35.000. Noi, în Dolj, am avut la ediţiile anterioare aproximativ 10.000 de voluntari, în acest an am vrea să fim minimum 10.000, deoarece au fost diverse lucruri care ne-au oprit în a spera la 35.000“, ne-a explicat Cătălin Zamfir.
Elevi din 75 de şcoli vor participa la această acţiune
Elevii se implică din ce în ce mai mult în activităţi de voluntariat. Prin aceste activităţi se pot dezvolta abilităţi și competenţe sociale precum solidaritatea, încrederea, spiritul civic şi responsabilitatea socială. Cei implicaţi devin conştienţi de problemele din jurul lor, pe care poate că în mod normal nu le-ar observa, și învaţă să lupte pentru un ideal comun.
„La nivelul judeţului Dolj sunt 27 de primării care au confirmat participarea şi aproximativ 75 de şcoli. În Craiova, şi la ediţiile anterioare participarea a fost foarte bună. Am avut aproximativ 6.000-7.000 de participanţi. Mizăm şi de data acesta tot pe o cifră în această marjă. Am avut frecvent întâlniri la primărie, cu instituţiile subordonate, cu Regia de Transport pentru transportul elevilor din şcoli spre zonele unde trebuie să facem curat, şi cu cei de la Salubritate, RAADPFL şi alte instituţii, pentru transportul deşeurilor la ECO SUD, la Mofleni, unde se vor depozita aceste deşeuri“, a povestit Cătălin Zamfir.
Nu avem suficient ajutor
Pentru atingerea scopului final, lumea ar trebui să se unească, să participe activ la această activitate şi să găsească soluţii. „Necesarul de saci şi mănuşi este asigurat pentru voluntari. La acest lucru au contribuit Primăria Craiova, Consiliul Judeţean, dar şi noi ca organizatori prin sponsorizările primite. Avem aproximativ 30.000 de saci şi aproximativ 10.000 de mănuşi, încă mai avem nevoie de maşini care să transporte deşeurile, capacitatea Salubrităţii e relativ mică, după cum se ştiu şi problemele existente în oraş, şi atunci nu au foarte multe tractoare sau astfel de utilaje disponibile. Încercăm prin celălalte regii care mai au disponibile maşini. Ca soluţie, ar trebui să se implice mediul privat. Să-i găsim pe cei care fie au firme de transport, fie firme de construcţii, oricine care are un utilaj cu capacitate mai mare să ne contacteze, să putem să le dăm o anumită zonă de unde să care deşeurile“, a adăugat Cătalin Zamfir.
Această soluţie va ajuta la colectarea rapidă a deşeurilor fără a le lăsa în urmă un timp mai mare.
„Pentru a fi mai simplu şi mai uşor de ridicat aceste deşeuri, mai avem nevoie încă de, să zicem estimativ, zece astfel de utilaje, doar pentru Craiova. Situaţia o să fie şi mai greu de rezolvat în judeţ, pentru că distanţele sunt mult mai mari şi costurile implicit. Ideal ar fi ca primăriile înscrise să găsească o soluţie, fie prin utilajele proprii, fie prin operatorii privaţi din zonă, pentru a putea să îşi transporte deşeurile.
Noi mai avem o variantă pentru judeţ, şi anume colectarea doar a plasticului, dar nu există suficiente firme private care să colecteze plasticul. Sunt puţine utilaje şi iarăşi riscăm să ne întindem pe o perioadă mai mare până să le preia, plus că doar colectarea plasticului are o problemă majoră, şi anume lasă zonele relativ murdare în urmă. Să vedem ce putem face în funcţie de ce informaţii primim în aceste zile de organizare. Joi după-amiza o să tragem linie să centralizăm, astfel încât de vineri toată lumea să ştie ce va colecta, unde va colecta, cine le ridică, unde le duce şi toate celălalte lucruri“, a continuat acesta.
Primăriile din județ nu sunt dornice să se implice
Din păcate, în tot judeţul, sunt zone extrem de mari şi multe de curăţat. Primăriile nu au fost prea dornice să se implice, doar 25 din 111 aderând la proiect. Cu toate acestea, la nivel naţional suntem în primele cinci judeţe din România ca zone cu deşeuri identificate şi încărcate într-o aplicaţie de monotorizare a deşeurilor şi ca voluntari înscrişi.
„Din ceea ce am observat noi, sunt mai curăţate zonele, să le spunem, mai tradiţionale. Fie datorită proiectelor noastre periodice, fie datorită altor ONG-uri care au trecut pe acolo, însă apar altele de care nu știm sau sunt mai ascunse şi mai greu de ajuns la ele. S-au găsit unele, şi e foarte complicat, pentru că nu poţi să bagi autocarul cu copii până în zona unde trebuie. Am fi novoiţi să-i lăsăm foarte departe, iar de acolo să mergă singuri. În zona aeroportului, peste câmp, deşeurile sunt înşirate la infinit. Acelaşi lucru se întâmplă şi la cealaltă ieşire din Craiova, Drumul Apelor, după ce se termină locuinţele. Acolo, undeva, sub un pod, sunt aruncate carcase de maşini, frigidere şi alte lucruri mari şi grele. Cam în spatele zonelor urbane încep să se strângă gunoaile. Sunt peste tot, mai ales în zonele comunelor Prejba, Făcăi, Radovan“, a declarat Cătălin Zamfir. Ţinta de 35.000 de voluntari pentru județul Dolj este dificil de atins fară ca toate instituţiile publice să contribuie la buna desfășurare a acestei activităţi.
„Pentru a strânge un număr de voluntari, trebuie să ai responsabilitatea celor pe care îi trimiţi să strângă deşeurile. De exemplu, în situaţia actuală, avem 75 de şcoli şi 27 de primării, asta înseamnă că minimum 20-30 de şcoli din judeţ sunt implicate, iar primaria din localitatea respectivă nu! Cum o să putem noi să trimitem copiii din localitate să strângă, dacă nimeni nu va ajuta la colectarea sacilor? Trebuie ca măcar şcolile implicate să aibă alături de ele primăriile! Acesta este unul dintre motivele pentru care nu putem strânge mai mulţi voluntari. Nu avem cum să insistăm ca şcolile din judeţ să trimită mai mulţi voluntari, atâta timp cât primăriile nu sunt angrenate suficient“, a povestit Cătălin Zamfir.
Totuşi, există şi exemple pozitive. „Un exemplu pozitiv îl avem la Coşoveni, unde primarul a închiriat maşini de transport, utilaje pentru încărcare şi le-a dus la ECO SUD. Nu a venit la noi să ne ceară saci, mănuşi şi alte lucruri de genul acesta. Un alt exemplu este Sadova, unde primarul de acolo a constribuit cel mai mult în număr de saci“, a continuat acesta.
„Din păcate, suntem în aceeaşi fază ca acum opt ani când am început proiectul. Singurul lucru pe care îl constatăm este acela că dispar unele zone vechi de depozitare a deşeurilor şi apar altele noi. Nici măcar instituţiile nu sunt interesate şi organizate în privinţa asta“, a încheiat Cătălin Zamfir.
În total, această campanie a reuşit să implice în șapte ani de activitate peste 1.400.000 de voluntari, transformând „Let`s Do It, România!“ în cea mai mare mişcare socială din România. În perioada 2010-2017, voluntarii au reuşit să strângă peste 2.427.000 de saci de deşeuri, reprezentând 25.000 de tone. Din 2010 şi până astăzi, peste 9.900.000 de ore de voluntariat au fost dedicate proiectului. Dintre voluntarii care au participat la Ziua de Curăţenie Naţională, 700.000 au fost elevi. La nivel naţional, peste 2.500 de voluntari au făcut parte din echipa de organizare, fiind implicate toate judeţele din România.
Beatrice Spătaru
