În timp ce unii oameni muncesc de dimineața până seara să își câștige existența, în special în mediul privat, alții nu au avut niciodată un serviciu și nici măcar nu și-au căutat de lucru. Pe unii dintre cei obișnuiți cu ajutoarele sociale îi apucă „frezoanele“ când aud de muncă. În Dolj, sumele plătite asistaților social pe familie au crescut aproape cu 50%, din 2012 și până acum.
În timp ce unii ar face orice pentru un loc de muncă, în România există persoane care nu au lucrat niciodată și nici nu au dorit vreodată să își caute un loc de muncă. Astfel de persoane nu figurează nici în evidențele de la Șomaj (AJOFM), iar prin statisticile oficiale trebuie să știi unde să le cauți pentru a le găsi. Una din cinci persoane apte de muncă nu lucrează sau nu a lucrat niciodată în viață, relevă un studiu al Institutului Național de Statistică (INS), realizat în 2017 și dat publicității recent. Fie din cauză că nu își găsesc de lucru, fie pentru că nu vor să muncească și preferă să stea pe ajutoare sociale, pe ansamblul țării, 18,3% din populația aptă de muncă nu are serviciu sau nu a avut vreodată. Ceea ce înseamnă că aproape o cincime din populația aptă de muncă nu lucrează, adică unul din cinci români nu are un loc de muncă sau nu a avut niciodată unul legal, în urma căruia să câștige bani și să plătească taxe.
În cele ce urmează vom prezenta rezultatele studiului privind nivelul ocupării, după ce au fost scoase din analiză persoanele apte de muncă aflate la studii și pensionarii.
Astfel, din totalul persoanelor în vârstă de 16 ani şi peste, 81,7% lucrau în perioada de referinţă a anchetei sau lucraseră anterior acestei perioade. Pe sexe, se constată o diferenţiere sensibilă între proporţiile celor care lucrează sau au lucrat vreodată, bărbaţii având o proporţie superioară femeilor. Lucrează 88,4% dintre bărbații apți de muncă, timp în care doar 75,4% dintre femei muncesc, se arată în studiul realizat de INS anul trecut. Distribuția pe sexe și în funcție de pregătirea profesională arată că femeile cu studii medii sau fără studii sunt cele care stau acasă. Dacă doar 61% dintre aceste femei și-au găsit de lucru sau au dorit să muncească, se observă că 39% dintre femeile cu pregătire medie și sub medie nici nu lucrează, nici nu au lucrat vreodată în viață. Este faimos cazul unei asistate social cu mulți copii care spunea la tv că nu poate să muncească din cauză că o apucă „frezoanele“ (frisoanele) dacă muncește.
Cea mai mare șansă pe piața muncii o au cei care știu o meserie
Se observă că persoanele care au doar studii primare sau sunt fără studii au cel mai mic grad de ocupare, mai ales în mediul urban. Astfel, doar 62,4% din persoanele apte de muncă de peste 16 ani, din mediul urban, care au studii medii și au școala încheiată și 61% dintre cei care au absolvit doar învățământ gimnazial au declarat că lucrează sau au lucrat vreodată. Ceea ce înseamnă că aproape 37-39% dintre persoanele apte de muncă din mediul urban nu lucrează sau nu au lucrat vreodată. În mediul rural, procentele sunt apropiate. Circa 74% dintre persoanele cu studii primare sau fără studii și-au găsit de lucru sau au lucrat vreodată, în timp ce 71% dintre persoanele de peste 16 ani cu studii gimnaziale lucrează sau au lucrat vreodată.
Persoanele apte de muncă și care au absolvit diverse forme de studii sperioare vor să muncească în procent mai mare decât cele cu studii primare sau își găsesc mai ușor de lucru. Studiul relevă că 95,9% dintre persoanele apte de muncă și care au absolvit deja școala s-au angajat. În mediul urban, procentul celor care se angajează după terminarea facultății este cel mai mare, de 96,7%, în timp ce în mediul rural este de 91,7% dintre absolvenții de studii superioare.
Totuși, cel mai mare grad de angajare îl au persoanele care au învățat o meserie la timpul lor. Conform studiului INS, 97% dintre persoanele care au absolvit o școală profesională sau o școală de meserii au un loc de muncă.
În Oltenia, angajații cu studii superioare sunt sub media pe țară
Conform studiului INS, în regiunea Bucureşti-Ilfov ponderea populaţiei cu pregătire superioară este de 29,5%, dublu faţă de valoarea relativă înregistrată la nivel naţional (13,7%). „La polul opus se află regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia, care au cele mai mici procente ale populaţiei cu nivel de pregătire superior (de 7,3% şi respectiv 8,5%), dar şi printre cele mai mari ponderi ale persoanelor cu pregătire primară (12,4% în Sud-Muntenia). În regiunile de dezvoltare Vest, Sud-Vest Oltenia şi Bucureşti-Ilfov se înregistrează ponderile cele mai mari ale persoanelor care au absolvit liceul din populaţia acestor regiuni (35,9%, 35,0% şi respectiv 34,1%)“, se arată în studiul INS.
În Oltenia (regiunea Sud-Vest), procentul populației care are studii superioare din totalul populației de peste 16 ani apte de muncă este de doar 12,4%, sub media pe țară, care este de 13,7%. Oltenia este totuși peste alte regiuni la capitolul persoane cu studii superioare. De exemplu, în Vest, procentul este de 11% din populația de peste 16 ani aptă de muncă, în Sud-Est – 10,4%, Sud Muntenia – 8,5% și Nord-Est – 7,3%. Regiuni geografice unde populația cu studii superioare este peste nivelul din Sud-Vest și peste media pe țară sunt cele de Nord-Vest – 15,2%), Centru – 18,1% și regiunea București-Ilfov – 29,5%.
Doljul, fruntaș la numărul de asistați social
De anul trecut, Doljul a urcat pe locul întâi pe țară la numărul de beneficiari de ajutoare sociale. În martie 2018, în Dolj existau cele mai multe dosare de asistați social din țară. „Numărul mediu lunar de familii sau persoane singure beneficiare de ajutoare sociale pentru asigurarea venitului minim garantat a avut o evoluţie crescătoare, ajungând în anul 2016 la 15.143 de beneficiari, faţă de 12.765 de beneficiari în anul 2012, iar sumele plătite pe familie sau persoane singure beneficiare au crescut cu 46%“, se arată în documentul numit „Asistență socială“, realizat de Direcția Județeană de Statistică Dolj, date care au fost mediatizate de GdS la vremea respectivă. Creșterea sumelor pe familie se datorează faptului că familiile obișnuite de ani buni să trăiască din ajutoare sociale au tot mai mulți copii, ceea ce înseamnă că a crescut suma acordată sub formă de ajutoare.
