6.7 C
Craiova
sâmbătă, 23 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljMircea Epîngeac, fermier din Poiana Mare: „Agricultura este cea mai bună alegere în mediul rural“

Mircea Epîngeac, fermier din Poiana Mare: „Agricultura este cea mai bună alegere în mediul rural“

Numai cine nu munceşte nu are. Aceasta este deviza după care se ghidează localnicii din Poiana Mare, care au valorificat orice palmă de pământ din comună şi au transformat-o în sursă de venit. Cunoscută în principal drept unul dintre cele mai importante bazine legumicole ale ţării, Poiana Mare este şi locul în care nici fermierii care au mizat pe cereale nu au dat greş. Micea Epîngeac este unul dintre aceştia şi spune că în reţeta succesului contează mai mult tehnologiile aplicate decât calitatea solului.

Cu cei 12.000 de locuitori ai săi şi o suprafaţă de peste 16.000 de hectare, comuna Poiana Mare este una dintre cele mai mari aşezări rurale din judeţul nostru. De când se ştiu, oamenii de pe aceste meleaguri se îndeletnicesc cu munca pământului, agricultura fiind principala sursă de venit. Deşi recunoscută drept unul dintre cele mai importante bazine legumicole din ţară, Poiana Mare asigură şi o mare parte din producţia de cereale a judeţului Dolj. Aproape că nu există palmă de teren nemuncit, iar pe cele aproximativ 15.000 de hectare de teren extravilan s-au dezvoltat ferme vegetale modernizate cu bani europeni. Una dintre aceste exploataţii, care se întinde pe mai bine de 430 de hectare, este deţinută de Mircea Epîngeac. Bărbatul are 52 de ani şi spune că lucrează în agricultură încă de când era copil. Ar fi avut, poate, şi alte alternative, dar i-a plăcut să muncească pământul, să îl vadă cum rodeşte şi să se bucure de recoltele pe care le dă. Până în anul 2000 a lucrat la una dintre societăţile agricole din Poiana Mare, iar odată cu vânzarea acesteia a decis să fie pe cont propriu. „În anul 2000 am cumpărat o secţie de mecanizare şi m-am apucat de cultivarea pământului. Am început cu o suprafaţă de 120 de hectare şi am ajuns la 430 ha, pe care le am şi în proprietate, şi în arendă. Le-am cumpărat la vremea aceea cu 2.000 de lei hectarul, acum au ajuns şi la 20.000 de lei hectarul. Cultivăm grâu, orz, floarea-soarelui şi mazăre pentru consum propriu“, spune fermierul.

Agricultura este o loterie, mai şi pierdem, mai şi câştigăm“

Dezvoltarea a presupus investiţii, iar multe dintre acestea au fost făcute cu fonduri europene. Astfel, dacă în 2000, atunci când înfiinţa ferma, avea un singur tractor, prin proiectele pe care le-a accesat, Mircea Epîngeac a reuşit să îşi achiziţioneze utilaje performante, care să îi faciliteze munca şi să îi asigure un profit. „Primul proiect accesat pe fonduri europene a fost în anul 2006, cu o finanţare 55 la sută de la UE şi o cofinanţare de 45 la sută. Atunci am investit 200.000 de euro în exploataţie. Fondurile europene au fost pentru noi, fermierii, un ajutor pentru că, luând utilaje performante, de putere mare, am început să lucrăm calitativ, rapid şi cu randament. În anul 2017, printr-un alt proiect, modernizarea fermei vegetale, am obţinut 400.000 de euro, din care 70 la sută a fost finanţarea UE, iar restul cofinanţarea noastră. La ora actuală avem două combine performante, tractoare de la 130 până la 260 cai-putere şi utilajele care lucrează în agregat. Practic, ce făceau cinci tractoare cu cinci mecanizatori fac acum un singur tractor performant şi un singur mecanizator“, a spus Mircea Epîngeac.
Anul acesta, din cauza vremii capricioase, producţiile de grâu au fost de 5.000 de kilograme la hectar. Recoltele au fost depozitate în hală şi mare parte din ele au fost preluate de firmele cu care fermierul are contract. Preţul de achiziţie nu acoperă investiţiile şi munca, spune fermierul, dar salvarea vine din subvenţii. „Dacă nu ar veni aceste subvenţii, nu ne-am descurca pentru că nu există o corelaţie între preţul de vânzare a produselor şi preţul de cumpărare a inputurilor. Nu mai vorbesc că nu avem irigaţii, suntem la mila lui Dumnezeu. Agricultura este o loterie, mai şi pierdem, mai şi câştigăm. Trăgând linie, agricultura este cea mai bună alegere în mediul rural“, a mai spus Mircea Epîngeac.
De acest lucru s-au convins şi alţi fermieri care au optat pentru cultura mare. La nivelul comunei Poiana Mare sunt aproximativ 30 de asociaţii care lucrează terenurile comasat şi şi-au dezvoltat fermele cu fonduri europene. „Jumătate din calitatea şi cantitatea produsului pus în pământ o face lucrarea terenului. Peste 80 la sută din fermieri sunt asociaţii, lucru care este îmbucurător. Oamenii au mizat pe floarea-soarelui, grâu şi mazăre, cultură compromisă, însă, de ploi. A fost o perioadă, în urmă cu şapte ani, când terenurile se vindeau masiv, dar acum s-a stopat acest fenomen“, a spus Marin Vintilă, primarul din Poiana Mare.
Potrivit acestuia, preţul terenurilor agricole în comună este cuprins între 12.000 de lei şi 20.000 de lei.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS