În zonele în care terenurile arabile sunt cele mai productive din judeţ, hectarul de teren agricol s-a vândut la un preţ de câteva mii de euro, comparabil cu preţul pe care l-ar plăti o persoană pe un autovehicul de producţie internă. În schimb, persoanele dornice să îşi vândă pământurile sunt din ce în ce mai puţine.
Anul acesta, oferta de vânzare a terenurilor agricole din Dolj nu a fost la fel de mare ca în anii anteriori, semn că proprietarii de terenuri nu se mai înghesuie să vândă ca în alţi ani, informează reprezentanţii Direcţiei Agricole Dolj. „Am observat că anul acesta, faţă de alţi ani, a scăzut numărul tranzacţiilor cu terenuri agricole. Oamenii nu îşi mai vând terenul. Şi moştenitorii care trăiesc la oraş au înţeles foarte bine importanţa deţinerii pământului. Au înţeles că este un bun care trebuie să se lase moştenire. Este foarte greu să îţi vinzi terenul tău, pe care l-ai primit de la părinţi sau bunici. Şi, tot timpul, valoarea terenului va creşte şi reprezintă o siguranţă. La fel cum ştii că ai casa părintească, tot la fel ştii că ai şi terenul agricol“, a precizat Ovidiu Obleagă, consilier în cadrul Direcţiei Agricole Dolj.
5.400 de euro, pentru un hectar de teren
Preţurile terenurilor arabile variază foarte mult de la o zonă la alta, chiar în interiorul judeţului. Aşadar, în zonele din sudul judeţului, acolo unde solul este foarte bogat în nutrienţi şi deosebit de productiv, hectarul de teren s-a vândut la cele mai mari preţuri, în schimb în partea de nord, unde există zone colinare, iar terenul nu este aşa de productiv, preţurile sunt destul de mici pe hectarul de teren.
În 2018, cel mai mare preţ care s-a plătit pentru un hectar de teren a fost în localitatea Cetate, unde terenul arabil s-a tranzacţionat şi cu 25.000 de lei pe hectar. Exprimat în euro, înseamnă că terenul arabil respectiv s-a vândut cu aproximativ 5.400 de euro pe hectar. Preţuri similare au fost practicate şi în zona Băileştiului, unde se cunoaşte că terenurile sunt printre cele mai bune din judeţ. Recordul de tranzacţionare a fost în 2017, în aceeaşi zonă a judeţului, unde un hectar de teren s-a vândut cu aproximativ 6.000 de euro pe hectar. Preţurile hectarului de teren din zonele productive din sudul judeţului sunt comparabile cu preţul unui autovehicul nou de producţie autohtonă, fără dotări suplimentare (6.480 de euro, cu TVA inclus, prin programul Rabla) sau cu preţul unui autovehicul de marcă, fabricat peste graniţă, dar second-hand.
Tot în 2018, în zona de nord a judeţului hectarul de teren s-a vândut cu aproximativ 4.000 de lei pe hectar, deci aproximativ 900 de euro.
Preţurile suprafeţelor agricole depind şi de alţi factori, nu doar de calitatea solului, ci şi de comasarea terenurilor. Dacă un teren foarte bun scos la vânzare se află într-o zonă în care terenurile sunt comasate sau sunt date în arendă aceleiaşi firme care lucrează pământul în zonă, atunci preţul poate fi mai mare decât de obicei. În schimb, dacă terenul scos la vânzare este foarte parcelat şi dispersat în zone diferite, atunci preţul lui scade considerabil.
În loc să vândă, au dat pământul în arendă
În ultima perioadă, doljenii care nu şi-au mai putut lucra terenurile agricole, fie din cauză că locuiesc la oraş, fie pentru că au plecat din ţară au preferat să dea în arendă suprafeţele primite moştenire de la părinţi. Reprezentantul Direcţiei Agricole Dolj a precizat că suprafaţa lucrată de societăţile comerciale care activează în domeniul agricol în Dolj este în continuă creştere, „tocmai datorită faptului că suprafeţele date în arendă cresc de la an la an, pentru că mulţi dintre proprietarii de teren nu doresc să mai vândă“. În acelaşi timp, de când nu se mai primesc subvenţii de la UE pentru terenurile nelucrate s-a observat că proprietarii au preferat să le dea în arendă, pentru a se putea încasa subvenţia prin intermediul APIA.
