Este industria IT soluţia miraculoasă pentru dezvoltarea Craiovei? GdS continuă seria articolelor în care încearcă să răspundă la această întrebare.
Am văzut ce spun statisticile şi reprezentanţii firmelor din IT-ul craiovean, să vedem acum şi care este opinia profesorilor care pregătesc resursa umană pentru această industrie. Concluzia: o alianţă a firmelor din IT ar avea şanse mari să dezvolte împreună cu profesorii de la Universitatea din Craiova o strategie de succes, care a dat rezultate la Cluj. Se vor implica şi autorităţile locale?
Un studiu făcut de Asociaţia Română pentru Industrie Electronică şi Software (ARIES) arată că, în perioada 2011 – 2016, numărul firmelor din IT a crescut cu 75%, ajungând la peste 100.000. Cluj-Napoca a ajuns să fie principalul pol de business IT al României după Bucureşti, fiind supranumit „oraşul programatorilor“, deoarece peste 63% din firmele care activează în domeniu sunt concentrate pe producţia de software. În 2016, Clujul avea 14.600 de angajaţi în industria IT, în timp ce Doljul avea numai 2.000.
Dezvoltarea Clujului în jurul industriei IT are însă la bază o strategie pe termen lung, aplicată de autorităţile locale în colaborare cu Universitatea „Babeş-Bolyai“, cea care produce resursa umană necesară în acest domeniu. Rezultatele nu au întârziat să apară: după zece ani, jumătate din profitul firmelor din Cluj era adus de industria IT. De ce este atât de important sectorul IT? Pentru că produsele IT au o valoare adăugată mare, ele merg de obicei la export şi aduc bani în ţară, bani care intră în economia locală, dezvoltând şi alte sectoare. IT-ul ar putea aduce o parte din capitalul de care Oltenia duce lipsă. Principala investiţie pe care o presupune sectorul IT sunt resursele umane, iar un mare centru universitar, precum este Craiova, ar trebui să profite la maximum de acest avantaj competitiv.
Ultimele statistici oficiale (2016) spun că în Dolj lucrau în industria IT circa 2.000 de persoane, adică mai mult decât totalizează la ora actuală Electroputere, Avioane, Popeci, MAT şi Elpreco la un loc. Industria s-a dezvoltat natural, în jurul centrului universitar. Informaţiile culese de GdS în ultima perioadă arată că municipiul Craiova nu-şi foloseşte la maximum potenţialul. Mai mult decât atât, resursele umane migrează în străinătate, dar şi către alte centre IT din România, dezvoltate tot în jurul universităţilor locale (Sibiu, Timişoara, Cluj etc). Fenomenul este alarmant. Există soluţii? Cu siguranţă da!
Marile firme vor „Alianţă IT“ pentru pregătirea resurselor umane
Firmele din IT şi-ar dori o colaborare mai strânsă cu profesorii de la Universitatea din Craiova, pentru a specializa studenţii în tehnologiile cerute pe piaţa muncii. Reprezentanţii firmelor cu care am stat de vorbă (Hella, Caphyon, NetRom şi CS România) au fost de acord că este nevoie de o strategie care să păstreze resursa umană din sectorul IT la Craiova. Ideea este foarte simplă: în loc ca o firmă din IT să susţină singură specializarea unor studenţi de care are nevoie, costurile pot fi împărţite dacă se aliază 10-15 societăţi de pe piaţa locală. Pentru asta ar fi nevoie însă de un „gentlemen agreement“ între firme. Acestea ar putea discuta şi conveni cu profesorii de la universitate realizarea unui curs cu o curriculă adaptată nevoilor actuale ale pieţei. Vestea bună este că profesorii de la Universitatea din Craiova sunt deschişi acestei idei, unii dintre ei având şi experienţa „şcolilor de vară“ organizate cu diverse firme. Avantajul este că acest curs poate funcţiona permanent, iar curricula va fi propusă de firme şi agreată cu profesorii.
Decanul Facultăţii de Ştiinţe (în cadrul căreia funcţionează Departamentul de Informatică), Gabriela Iacobescu, spune că instituţia poate să solicite acreditarea unor cursuri cu o curriculă apropiată de ceea ce îşi doresc firmele. „La Departamentul de Informatică există un curs postuniversitar aprobat la nivelul Ministerului Educaţiei («Informatică aplicată şi programare»), doar că nu a fost popularizat. Este vorba de 450 de ore, adică circa două semestre. În acest spirit, se pot acredita şi alte cursuri, la care curricula să fie sută la sută la cererea firmelor. Un asemenea curs este foarte flexibil, în sensul că nu are o perioadă fixă pentru început, nu este obligatoriu să fie împărţit în semestre, orele se pot face în weekend etc.“, a afirmat decanul.
Impactul unui curs postuniversitar sau universitar (extracurricular, care să nu afecteze procesul de învăţământ) susţinut de o alianţă a firmelor IT din Craiova ar fi uriaş şi la nivelul percepţiei (am văzut că înseamnă enorm în opţiunile celor care aleg să plece din oraş). Semnalul ar fi acela că şi Craiova îşi construieşte o strategie în domeniul IT. Profesorii de la universitate sunt conştienţi că actualul trend trebuie oprit, ei susţin acest demers.
„Nu putem rezista fără firme şi nici ele fără noi“
Mirel Coşulschi şi Mihai Gabroveanu sunt doi dintre profesorii pasionaţi şi implicaţi cu care GdS a stat de vorbă.
„Sunt câteva probleme care trebuie subliniate înainte de a căuta soluţiile. Trebuie spus, în primul rând, că rata de abandon la studenţii de anul I este de 30%. Aceasta ne creează forte multe probleme, pentru că învăţământul este finanţat «per capita». Alt factor care creează probleme este angajarea timpurie a studenţilor. Ei încearcă să se angajeze încă din anul I, încep să lipsească de la cursuri şi dobândesc astfel cunoştinţe incomplete. Mirajul câştigului facil îi determină să aleagă calea cea mai uşoară şi mai simplă către angajare. Rămân astfel la un anumit nivel şi este foarte dificil când trebuie să îşi schimbe locul de muncă şi să înveţe altceva. Alt factor îl reprezintă scurtarea perioadei de studii, de la cinci respectiv patru ani, la patru respectiv trei ani“, spune prof. Mirel Coşulschi. În condiţiile scăderii permanente a populaţiei şcolare, a diminuării cifrelor de şcolarizare la liceele de profil (exemplu Liceul „Ştefan Odobleja“) şi a concurenţei acerbe pentru resursa umană de calitate, lucrurile sunt extrem de complicate. Craiova a devenit deja doar a treia opţiune pentru elevii foarte buni: prima opţiune este străinătatea, iar a doua – alte oraşe din România. Şi acest lucru se întâmplă încă de la liceu. Universităţi din străinătate sau din Bucureşti, Sibiu, Timişoara şi Cluj „încântă“ liceenii cu ofertele lor an de an, promovându-se ca alternativă de studii la universitatea craioveană. Fără să ofere un nivel de pregătire net superior, spun profesorii craioveni. Contează mai mult percepţia că acolo au alte oportunităţi şi perspective. Prof. Coşulschi mai spune că viitorilor studenţi trebuie să li se explice încă de la început perspectivele profesionale pe care le pot avea în Craiova, iar acest lucru se poate face în strânsă colaborare cu firmele din IT. El spune că există soluţii la solicitarea firmelor de a specializa studenţii în domeniile în care aceste societăţi activează. „Pornim de la premisa că facultatea trebuie să transmită nişte cunoştinţe de bază, nu de nişă, pentru că tehnologiile se schimbă repede, iar facultatea nu poate avea o dinamică aşa de mare la nivelul cadrelor universitare, dar există soluţii, prin realizarea unor cursuri extra-curriculare, a căror compoziţie să fie propusă şi negociată între firme. Mediul privat ar putea să se implice, putem realiza în comun o curriculă pentru cursuri pe tehnologii de care au nevoie. Legea educaţiei ne lasă o portiţă din acest punct de vedere: pe lângă prevederea că la universitate pot să predea profesorii cu gradul de doctor sau doctoranzii, se spune că pot să susţină cursuri şi „specialiştii recunoscuţi“. Aceştia pot fi IT-işti de la firme care vor să se implice în proiect. Firmele pot oferi granturi pentru profesorii care se implică“, a mai spus Coşulschi. Costurile financiare vor fi cu atât mai mici cu cât în „Alianţa IT“ vor intra cât mai multe firme.
„Toate firmele mari au văzut că, dacă nu investesc în resursa umană, nu reuşesc să reziste pe piaţă. Primul pas a fost făcut, sunt acele şcoli de vară care se fac cu cei de la Caphyon, NetRom şi Syncrosoft. Poate că şi autorităţile ar trebui să încurajeze tinerii din Craiova şi să-i coopteze în diverse proiecte. Este nevoie de softuri, de aplicaţii, pe care studenţii ar putea să le dezvolte cu ajutorul nostru, al profesorilor de la universitate“, a spus prof. Mihai Gabroveanu. Implicarea studenţilor în proiecte ale comunităţii ar însemna enorm pentru tineri. Ar fi o recompensă simbolică menită să întărească legăturile între ei şi comunitate şi care poate ar cântări foarte mult în decizia de a pleca din oraş.
Marius Marian, prodecanul Facultăţii de Automatică, Calculatoare şi Electronică, este concis: „Nu putem rezista fără firme şi nici ele fără noi“.
Acesta spune că, în ultimii ani, a funcţionat o iniţiativă intitulată „Liceu în Craiova – facultate în Craiova – loc de muncă în Craiova“, în cadrul căreia se organiza şi un concurs de programare pentru liceeni. „Mergeam în licee, popularizam oferta educaţională a facultăţii, iar în această caravană educaţională ne însoţeau şi reprezentanţii firmelor“, a mai spus Marian, care este de părere că iniţiativa trebuie continuată. De altfel, facultatea are un calendar în care firmele îşi prezintă pe rând ofertele de internship-uri şi angajări. Ideea unui curs cu o curriculă la cererea firmelor i se pare lui Marian excelentă, mai ales că facultatea are experienţă în aşa ceva, acreditând un master („Sisteme automate încorporate“) la solicitarea firmelor care lucrează pentru industria auto.
