Gazeta de Sud a intrat în posesia expertizei tehnice a gazonului stadionului „Ion Oblemenco“, cea comandată în toamnă de Primăria Craiova. Concluziile raportului de expertiză nu sunt deloc favorabile, expertul depistând disfuncţionalităţi ale suprafeţei de joc la toate capitolele analizate. În raport sunt trecute şi o serie de recomandări de care autorităţile locale ar trebui să ţină cont la întreţinerea gazonului, însă expertul pomeneşte în final şi de schimbarea suprafeţei de joc, dacă măsurile impuse nu dau roade. Atenţie! Nu doar gazonul ar trebui schimbat, în opinia expertului.
Desele critici la adresa gazonului stadionului „Ion Oblemenco“ din Craiova, apărute încă de la inaugurarea arenei de 55 de milioane de euro (noiembrie 2017), au făcut ca autorităţile locale să comande o expertiză tehnică a suprafeţei de joc la scurt timp de la preluarea mentenanţei acesteia, pentru a afla ce este în neregulă cu iarba şi ce măsuri pot fi luate. Şi a aflat cu subiect şi predicat de la expertul ales printr-o procedură rapidă de achiziţie publică. Expertiza tehnică extrajudiciară a gazonului de pe „Oblemenco“ a costat 7.139,43 lei, bani de la bugetul local, cu zero TVA, pentru că prestatorul nu era plătitor de TVA, potrivit informaţiilor oferite de municipalitate.
Primăria a pus la dispoziţia GdS, după o lună şi o săptămână de la solicitarea făcută în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, şi concluziile raportului de expertiză, care vin să confirme ceea ce s-a putut vedea cu ochiul liber de atâtea ori: suprafaţa de joc are probleme. Ochiul expertului a văzut însă lucrurile mult mai în profunzime, prima sa concluzie fiind aceea că „nu se poate pronunţa pentru îndepărtarea gazonului în această fază, când există disfuncţionalităţi la fiecare capitol analizat“. Expertul a oferit şi recomandări de care autorităţile locale ar trebui să ţină cont la întreţinerea gazonului, dar în final a pomenit şi de schimbarea suprafeţei de joc. Să le luăm pe rând!
Cum justifică primăria demararea expertizei
Înainte de a transmite concluziile raportului de expertiză comandat, Primăria Craiova ne-a informat că stadionul a fost preluat în administrare de autoritatea locală, dar lucrarea se află în perioada de garanţie, asigurată de constructor prin intermediul Companiei Naţionale de lnvestiţii (CNI) SA. Apoi aminteşte că în procesul-verbal de recepţie Ia terminarea lucrărilor, din 7 noiembrie 2017, este prevăzută ca recomandare urmărirea comportării în timp a construcţiei şi vine cu un pasaj dintr-un act normativ care îi dădea dreptul să solicite expertiza tehnică a gazonului.
„Proprietarul are dreptul să comande inspectarea extinsă sau expertize tehnice Ia construcţii, în cazul apariţiei unei deteriorări ce se consideră că pot afecta durabilitatea, rezistenţa şi stabilitatea construcţiei şi poate lua măsurile necesare menţinerii aptitudinii pentru exploatare a construcţiilor aflate în proprietate“, sună reglementarea în vigoare.
Ce a stabilit expertul şi cu ce recomandări a venit
Să vedem însă şi ce a avut de spus expertul şi la ce s-a referit când a stabilit că „sunt disfuncţionalităţi la fiecare capitol analizat“. În recomandările oferite drept concluzii, el vorbeşte de surse de apă poluată sau neconformă care ar trebui îndepărtate, de o verificare permanentă a calităţii apei şi de reducerea imediată a umidităţii solului, dar şi de urmărirea şi analiza funcţionării pompelor de evacuare, care „au un grafic de funcţionare ce poate fi interpretat şi analizat, raportat la umiditatea din sol rămasă“. „Ce se urmăreşte prin această analiză? Se poate verifica dacă capilaritatea solului se regenerează şi raportul apă-aer din sol revine la normal. Starea plantelor va spune acest lucru. Aceste măsuri vor duce la dispariţia bolilor la nivelul gazonului (micoze, fungi, alte boli foliare)”, se arată în expertiză. Tot aici, se mai menţionează de „urmărirea atentă a tratamentelor fitosanitare, de reducerea timpului de aplicare a lor la 15-20 de zile, în loc de 30 de zile ca până acum, şi de alternarea şi folosirea şi a altor fungicide ce au efect la micoze (ciuperci)“.
Expertul le mai recomandă autorităţilor să folosească la gazon „biostimulatori pentru înrădăcinare şi dezvoltare, lucru care nu s-a făcut până acum, îngrăşăminte granulate şi lichide, cu cantităţi procentuale mai mari de fosfor faţă de ce s-a folosit până acum, şi amendarea terenului pentru a schimba PH în stratul de suprafaţă de 4-20 cm, prin aplicarea carbonatului de calciu“. În expertiză se recomandă şi folosirea unei sonde „care să nu creeze dubii de interpretare (eventual recalibrarea ei) sau achiziţionarea unei alte sonde cu parametrii superiori“.
Expertul pomeneşte şi de operaţiunile care se fac deja şi care au efect benefic asupra stratului cimentat, cum ar fi afânarea, aerisirea şi scarificarea, şi recomandă folosirea în continuare a lămpilor de iluminat pe părţile cu umbră, „dar pe cele cu becuri LED, pentru a reduce cheltuielile cu această operaţie“. Potrivit expertului, sacrificarea se poate face şi în două sensuri perpendiculare. „Nu trebuie să ne fie frică dacă terenul va arăta mai răvăşit, în câteva zile se va regenera“, susţine acesta.
Cum trebuie protejat gazonul
În raportul de expertiză se menţionează şi modul în care se va face însămânţarea şi fertilizarea gazonului, dar şi cum trebuie protejată suprafaţa de joc în perioada rece. „După scarificare, aerarea solului şi afânare să se semene 10-15g/mp de seminţe de gazon, iar aplicarea îngrăşămintelor pe aceste zone să se facă la o lună, pentru a nu arde firul de iarbă germinat (…) Se poate face o fertilizare a gazonului în perioada răcoroasă, înainte de primul îngheţ, folosind îngrăşăminte (fertilizanţi) în cantităţi mai mari ce vor înlocui nuţrienţii pierduţi în vară. Fertilizanţii astfel rămân în sol şi hrănesc rădăcinile gazonului. Pentru sezonul rece se recomandă o tundere rezonabilă a gazonului, scurtă. Nu trebuie lăsat să crească iarba excesiv de mare, pentru că ar putea să genereze locuri în care se pot instala infecţii sau alte rozătoare“, se precizează în raport.
„În perioada în care calendarul competiţional permite, să se continue aceste operaţiuni, iar pentru perioada de iarnă să se folosească instalaţia de căldură, pentru a menţine o temperatură constantă a solului. Desigur, este recomandat ca la temperaturi negative gazonul să fie acoperit cu diverse prelate“, se mai arată în raportul de expertiză.
Nu doar gazonul este problema, ci şi drenajul
În finalul concluziilor trase de expert se pomeneşte, totuşi, şi de schimbarea suprafeţei de joc, dacă măsurile impuse mai sus nu ar da roade. „Dacă pe termen mediu şi lung la gazon se aplică tehnologia şi recomandările expertului şi se înlătură posibilele cauze care au generat aceste aspecte, dar, totuşi, rezultatele dezvoltării gazonului nu vor corespunde acestor stimuli, autoritatea locală se poate gândi şi la înlocuirea stratului de gazon“, susţine expertul. Asta nu ar fi însă tot, expertul adăugând că „obligatoriu se va face înlocuirea şi a stratului minim de 10-15 cm de pământ din spatele covorului de iarbă, având grijă cu compactarea terenului în vederea planeităţi lui“.
Expertul mai aminteşte însă de un lucru, care se pare că nu ar fi acum de cea mai bună calitate, din punct de vedere al execuţiei: drenajul. „Un lucru foarte important va fi ca atunci când se va lua această măsură de schimbare a gazonului să se îmbunătăţească şi drenajul terenului“, conchide expertul.
