Oraşul are nevoie ca guvernul să-i returneze 60% din impozitul pe venituri. Cheltuielile sociale care i s-ar pune în cârcă ar tăia veniturile până la cota de 45%, „mult sub nivelul de finanţare de care avem nevoie“, acuză primarul Mihail Genoiu.
Scandalul privind bugetul de stat pe 2019 este departe de a se fi încheiat. La începutul acestei săptămâni, Asociaţia Municipiilor din România (AMR) a acuzat guvernul de lipsă de transparenţă, exprimând temeri că municipiile vor primi mult mai puţini bani decât anul trecut. Primarii au spus că au aflat din presă despre cotele din impozitul pe venit care urmează să fie alocate prin Legea bugetului de stat pe 2019, respectiv 20% la bugetul local al judeţului, 45-50% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor – faţă de procentul de 60% solicitat de structurile asociative şi 30-35 pentru echilibrarea bugetelor locale – faţă de procentul de 20% solicitat. Sumele care se vehiculează pentru municipii l-au nemulţumit şi pe primarul Craiovei, Mihail Genoiu.
„Ceea ce a susţinut asociaţia oraşelor a fost alocarea unei cote de minimum 60% din impozitul pe venitul global (IVG). Şi acum, ca să înţelegeţi mecanismul; anul trecut, noi am avut o cotă de 43,5%, la care s-a adăugat acea echilibrare. Aceste sume adunate duceau spre un procent de 60%. Deci 60% este proiectul pe care noi, dacă îl primim din total impozit pe venit, ne-ar asigura funcţionalitatea în parametri normali“, a declarat Genoiu, în cadrul şedinţei de joi a Consiliului Local (CL) Craiova.
Pentru că nu au primit niciun răspuns la solicitările lor, reprezentanţii primarilor au mers la guvern. Ultima propunere făcută de consilierul premierului, Darius Vâlcov, şi ministrul de finanţe, Orlando Teodorovici, nu este deloc de natură să liniştească apele: alocarea a 60% din IVG, dar la pachet cu unele cheltuieli sociale, pe care acum le face guvernul. Oricum ai face socoteala însă, tot la un buget mai mic ieşi, spune Genoiu. „Cheltuielile legate de asistenţa socială sunt foarte mari. Din primul calcul al nostru depăşeşte undeva procentul de 12-15%. Asta înseamnă că ne bucurăm că luăm 60%, dar scădem 15% şi ajungem la 45%, mult sub nivelul de finanţare de care avem nevoie. Sperăm să avem acel 60%, dar fără preluarea cheltuielilor sociale, pentru că atunci este o problemă destul de complicată“, a concluzionat acesta.
