A expirat termenul până la care firmele erau păsuite dacă nu erau dotate cu noi case de marcat cu jurnal electronic. De acum, Fiscul poate aplica amenzi, confisca banii din casierii şi suspenda activitatea societăţii, dacă nu are şi nu utilizează casa de marcat cu jurnal electronic.
Agenţii economici care lucrează cu încasări în numerar nu au dat buzna să îşi schimbe vechile case de marcat cu jurnal pe rolă de hârtie cu noile case de marcat cu jurnal electronic, obligatorii prin lege. Deşi termenele legale pentru dotarea cu case de marcat cu jurnal electronic s-au tot prelungit în ultimii trei ani, nici până la ultimul termen de 30 ianuarie nu se dotaseră toate firmele cu case de marcat.
Conform unor estimări din piaţă, până la sfârşitul lunii ianuarie fuseseră înlocuite în Dolj puţin peste jumătate din casele de marcat din judeţ. Potrivit unui răspuns transmis de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Craiova, până pe 29 ianuarie 2019 fuseseră fiscalizate în Dolj 11.500 de noi case de marcat cu jurnal electronic. Potrivit unor surse din piaţă, în Dolj ar fi activat înainte circa 20.000 de case de marcat, ceea ce înseamnă că tot atâtea ar fi trebuit înlocuite. Dacă unele firme care lucrau cu numerar au decis să nu mai continue afacerile, atunci şi numărul caselor de marcat ar fi în scădere şi atunci s-ar justifica de ce şi-au fiscalizat noile modele de case de marcat în doar 11.500 de exemplare.
Numărul agenţilor economici din Dolj care au solicitat atribuirea numărului unic de înregistrare în registrul ANAF (NUI) a fost de 9.150 de firme, adică atâţia agenţi economici din Dolj au solicitat fiscalizarea noilor case de marcat. Tot este puţin, având în vedere că în Dolj sunt active aproximativ 25.000 de firme, iar multe lucrează cu încasări în numerar.
Potrivit Fiscului, doar doi agenţi economici din Dolj cu activitate de taximetrie obţinuseră până pe 29 ianuarie numărul de ordine NUI pentru a-şi introduce case de marcat electronice fiscale. Casele de marcat sunt obligatorii şi pentru taximetrişti, chiar dacă aceştia au avut o păsuire pentru că există doar doi producători de astfel de case de marcat.
GdS a titrat, de-a lungul timpului, şi despre întârzierea furnizării unor case de marcat dintr-o anumită marcă, din cauza că producătorul şi distribuitorii nu făceau faţă cererii, însă firmele care făceau dovada cu comandă fermă de casă de marcat erau păsuite. După 1 februarie, a dispărut acea păsuire şi toate firmele trebuie să fie în legalitate, în ceea ce priveşte noile case de marcat fiscale cu jurnal electronic.
De asemenea, GdS a scris şi despre situaţia bizară apărută atunci când intrase în vigoare obligativitatea dotării cu case de marcat cu jurnal electronic, însă ANAF nu a putut acorda acele numere de înregistrare (NUI), din cauză că îi lipsea soft-ul de bază. Situaţia s-a remediat însă ulterior.
Ce riscă cei descoperiţi fără case de marcat cu jurnal electronic
Ultimele termene legale pentru dotarea şi funcţionarea caselor de marcat cu jurnal electronic fuseseră 1 septembrie 2018 – pentru contribuabilii mari şi mijlocii şi 1 noiembrie 2018 – pentru contribuabilii mici, adică pentru majoritatea firmelor. Apoi a intrat „în schemă“ Legea prevenirii, conform căreia a fost posibilă prelungirea termenelor de aplicare a amenzilor cu trei luni. Pe 30 ianuarie 2019, au expirat acele termene, iar până la data scrierii acestui articol aceste termene nu se prelungiseră. Aşadar, firmele care nu au şi nu utilizează case de marcat cu jurnal electronic sunt pasibile de amenzi usturătoare de acum înainte. „Potrivit art. 11, litera f), coroborat cu art. 10 litera cc) din OUG nr. 28/1999 (ordonanţa care reglementează utilizarea caselor de marcat fiscale, cu modificările ulterioare – n.r.) – Nerespectarea de către utilizatorii caselor de marcat electronice fiscale a termenelor prevăzute de lege de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale definite la art. 3 aliniatul (2) din OUG nr. 28/1999, se sancţionează cu amendă de la 8.000 la 10.000 de lei, precum şi cu: confiscarea sumelor nejustificate; suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor/prestare a serviciilor, până la dotarea cu case de marcat şi prezentarea dovezii de plată a amenzii“, se arată în răspunsul transmis de DGRFP Craiova la întrebările adresate de GdS legate de amenzile ce urmează să fie aplicate firmelor.
ANAF nu poate conecta casele de marcat la serverele proprii până în 2020
Deşi, iniţial, întreaga acţiune a Fiscului de introducere a caselor de marcat s-a făcut pentru a fi conectate aceste aparate electronice fiscale la serverele ANAF, acest lucru încă nu este posibil, din cauză că serverele actuale ale ANAF nu au capacitatea tehnică să preia informaţia de la firmele din toată ţara. ANAF a anunţat zilele trecute că abia din anul 2020 vor putea fi conectate noile case de marcat la serverele instituţiei fiscale amintite. Până atunci, firmele trebuie să colecteze pe un stick de memorie datele din jurnalul casei de marcat şi să le transmită la ANAF, printr-o aplicaţie ce nesesită semnătură electronică. De regulă, contabilii firmelor fac această operaţiune.
Unele firme care asigură contractele de service pentru casele de marcat au încheiat acte adiţionale cu agenţii economici care dețin casele de marcat şi, contra unei sume de bani în plus pe lună, colectează ei datele pe stick-uri de la punctele de lucru ale firmelor. În schimb, alţi operatori autorizaţi în service nu au profitat de naivitatea reprezentanţilor firmelor şi i-au învăţat pe aceştia să îşi descarce singuri (gratis) datele din memoria caselor de marcat pe stick-uri, care apoi pot fi transferate uşor în evidenţele ANAF.
Obiectivul principal al ANAF, când s-a introdus în legislaţie obligativitatea dotării cu case de marcat cu jurnal electronic, a fost acela de a vedea ANAF pe servere tot ceea ce înregistrează firma pe casa de marcat, inclusiv la ce oră, în ce zile, când a avut pauză etc. Măsura era menită să diminueze evaziunea fiscală. Problema este că, la fel ca înainte, tranzacţiile neevidenţiate pe casele de marcat rămân în piaţă. Dacă cineva vinde marfă „la negru“, o face la fel ca şi până acum, evitând să înregistreze în casa de marcat. Cu alte cuvinte, evaziunea fiscală poate exista în continuare, în ciuda presiunii puse pe mediul de afaceri de a înlocui casele de marcat.
