Un studiu coordonat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), cu privire la calitatea serviciilor din sistemul sanitar românesc şi percepţia asupra corupţiei din sistem, arată că aproximativ o cincime din populaţia adultă a României oferă plăţi informale în sistemul public de sănătate. Amploarea fenomenului corupției din sănătate a fost recunoscută, chiar și de ministrul sănătății, Sorina Pintea, zilele trecute. Sorina Pintea a declarat cu privire la situația Maternității Giulești, faptul că „deși muriseră copii, corpul medical nu a vrut suspendarea Maternității Giulești că erau programate 60 de cezariene și veneau sărbătorile“. Deși salariile medicilor au crescut considerabil, corupția încă există în spitale.
Cu toate că medicii și asistentele sunt acum plătiți ca în Occident, obiceiul plicului nu a dispărut. Salariile medicilor și asistentelor s-au dublat. Se vede pe fluturaș. Sunt medici care primesc și peste 19.000 de lei salariu net. Corupția există. Obiceiul pacienților și aparținătorilor, de a merge cu plicul la cadrele medicale, este greu de schimbat.
Corupţia în sistemul de sănătate se manifestă în cinci direcţii distincte: achiziţii publice, serviciile medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor. În acest context, trebuie avută în vedere nu doar conștientizarea medicilor, ci și a pacienților, aparținătorilor și a tuturor celor care au o legătură cu sistemul medical.
Într-un raport, DNA susţine că în spitale se pretind cele mai mari comisioane şi de 20%, pentru semnarea unui contract. Pornind de la cazurile înregistrate, procurorii au constatat că se dă mită pentru introducerea unui medicament nou, pentru îngrijiri în salon şi chiar pentru angajarea personalului necesar, iar nota de plată finală o suportă bolnavii, care se tem că, dacă nu dau bani, nu vor fi trataţi şi vor muri cu zile.
Un cearceaf schimbat, o injecție făcută la timp sau o programare pentru o operație pot costa foarte mult într-un spital de stat. Chiar dacă aceste servicii ar trebui să fie gratuite, de multe ori, pentru că li se cere sau pentru că vor să fie trataţi la timp, bolnavii plătesc.
„Este nevoie de schimbarea mentalităților“
Sindicatul Promedica condamnă fenomenele de corupție din sistemul de sănătate, mai ales pe cele în care acordarea de îngrijiri medicale este condiționată de oferirea de diverse favoruri. „Reprezentanții Sindicatului Promedica trag un puternic semnal de alarmă cadrelor medicale, dar și pacienților și aparținătorilor, care pot să limiteze fenomenul corupției“, spune dr. Eleodor Cârstoiu, vicepreședintele sindicatului Promedica.
În declarațiile făcute în presă, Sorina Pintea, ministrul sănătății, spune că nici moartea copiilor de la Giulești nu i-a făcut pe medici să renunțe la banii negri.
Limitarea corupției se poate limita prin crearea unor mecanisme, care să împiedice atât mica, cât și marea corupție din sistem.
„În marile scandaluri de corupție din România, corupătorii i-au dezvăluit pe corpuți și ei au scăpat. Și cel care dă șpagă face acest lucru ca să aibă un avantaj. Oamenii vor să fie băgați în față, să fie primii, să fie tratați cu prioritate. Este nevoie de schimbarea mentalităților. Cutumele sunt destul de greu de combătut, dacă nu sunt conștientizați atât cei care dau, cât și cei care primesc. În astfel de situații, trebuie pedepsit atât cel care dă șpagă, cât și cel care primește. Nu este suficient să îl pedepsești doar pe cel care primește“, explică dr. Eleodor Cârstoiu.
„Trebuie să lăsăm tinerii să pătrundă în sistemul de sănătate cu o viziune nouă“
Cătălin Dudu este unul dintre medicii tineri care luptă împotriva corupției din sistemul medical. Este chirurg în cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina și spune că sistemul medical se poate schimba numai prin aducerea unei noi mentalități. „Creșterea salarială este un pas important în lupta împotriva corupției din sistemul de sănătate. Nu cred însă că este suficient pentru că un om care până acum făcea asta nu o să se oprească doar pentru că are un salariu mai mare. Practic, s-au dublat salariile medicilor și asistentelor. Faptul că au crescut salariile nu înseamnă că medicii vor rămâne neapărat în țară, asta pentru că, pe de o parte, au crescut veniturile, dar pe de altă parte s-a dat lege prin care se țin în spitale medicii până la 67 de ani. Noi nu creăm locuri de muncă. Chiar dacă le dăm salariu atractiv, unde să rămână dacă posturile sunt blocate?! Noi discutăm de mult de introducerea criteriilor de performanță, despre normarea activității medicale, dar, din păcate, guvernanții noștri nu au ajuns la nivelul acesta de competență. Dacă vrem cu adevărat să renunțăm la vechile metehne, trebuie să lăsăm tinerii să pătrundă în sistemul de sănătate cu o viziune nouă, cu altă mentalitate“, a spus Cătălin Dudu.
Pacienții trebuie să își cunoască drepturile
Mulți dintre pacienții români nu își cunosc drepturile și obligațiile. De multe ori, bolnavii nu au acces la toate serviciile medicale şi plătesc chiar şi pentru cele gratuite. Cei mai mulţi nici nu ştiu că li se încalcă drepturile, dar nici cum pot reclama abuzurile. Din 2003 există Legea nr. 46 privind drepturile pacienţilor. Cu toate că pacienţii români nu își cunosc drepturile, singurele campanii de informare au fost făcute de asociaţiile de pacienţi şi asociaţiile private.
Bolnavul trebuie să știe că este obligatoriu consimțământul lui pentru „recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord“.
Cu toate că pacienţii români nu își ştiu drepturile, singurele campanii de informare au fost făcute de asociaţiile de pacienţi şi asociaţiile private. Vasile Barbu, președintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, spune că Legea drepturilor pacienților din România trebuie actualizată la drepturile pacienților europeni: „Este o lege întocmită arhaic. De atunci a mai fost modificată o singură dată la articolul 2, acolo unde se menționează că pacientul are dreptul să primească și în format electronic rezultatul RMN. Trebuie adaptată la nivelul drepturilor europene ale pacientului“.
