Autorităţile au ştiut, dar au preferat să păstreze secretul. Informaţia-bombă care ar putea arunca în aer proiectul spitalului regional.
Subiect de dispute politice, Spitalul Regional Craiova, un proiect estimat la 538 de milioane de euro, pare tot mai departe de a fi realizat. Autorităţile nu au depus cererea de finanţare pentru a obţine fonduri UE şi au anunţat că ar vrea să realizeze spitalul în parteneriat public-privat, până în 2023.
Ne-au ascuns însă ceva care s-ar putea să devină extrem de important. În timp ce guvernul şi autorităţile locale făceau şi desfăceau acte şi derulau proiecte doar pe hârtie, cineva a revendicat o parte din terenul destinat spitalului. Este vorba despre Viorel Stăncuţ, un craiovean care în 2016 a aflat din GdS că pe terenul pe care îl revendica autorităţile hotărâseră deja să construiască un spital. În 2007, el a fost validat de comisia judeţeană de aplicare a legilor funciare cu suprafaţa de 0,79 hectare (7.900 mp), dar nu a fost pus în posesie nici până la ora actuală. Terenul pe care îl revendică, pe vechiul amplasament, se află în nordul Craiovei, la şoseaua de centură. În zona cu pricina, autorităţile au alipit două loturi de teren, de 18, respectiv 9,8 hectare din domeniul public al statului, suprafaţa rezultată fiind transferată din administrarea MApN în cea a Ministerului Sănătăţii, pentru realizarea spitalului.
„Este un abuz!“
În 2016, Viorel Stăncuţ a aflat din GdS că terenul nu va fi restituit foştilor proprietari, ci va fi ocupat de viitorul spital regional. În consecinţă, el a notificat autorităţile (19 august 2016) şi le-a cerut să ţină seama că vechiul amplasament al terenului pe care îl solicită se află în zona afectată de proiect. Nici nu concepea să nu primească răspuns favorabil. „Consider că acesta este un abuz, o continuare a fărădelegilor fostului regim comunist, fapt ce mă va îndreptăţi să mă adresez organelor de cercetare penală și instanţelor de judecată. Menţionez că bunicii mei după tată au cumpărat acel teren cu bani obţinuţi prin muncă cinstită şi economisiţi cu multe sacrificii. Prin urmare, este profund nedrept ce se întâmplă la 26 de ani de la instaurarea democraţiei în România“, a scris craioveanul în notificarea trimisă către Consiliul Judeţean (CJ) Dolj, Prefectura Dolj şi Primăria Craiova.
Cum autorităţile l-au trimis la plimbare, omul a mers în justiţie. Printr-o hotărâre rămasă definitivă în data de 29 noiembrie 2018, comisia locală de fond funciar din Craiova a fost obligată să-l pună pe craiovean în posesie cu suprafaţa revendicată. Legea nr. 165/2013, privind finalizarea restituirii proprietăţilor preluate abuziv de regimul comunist, spune că imobilele se retrocedează în natură (art. 1, alin. 1), iar numai în cazul în care acest lucru nu este posibil sunt prevăzute măsuri reparatorii în echivalent. În acţiunea depusă la instanţă (8 februarie 2017), Viorel Stăncuţ a invocat şi Legea nr. 1/2000 (art. 2, alin. 1) care spune că „reconstiturea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane“.
Interesant este şi cum a fost câştigat procesul. Comisia locală de aplicare a legilor restituirii proprietăţilor a formulat o întâmpinare (13 aprilie 2017), cerând respingerea acţiunii depuse de Viorel Stăncuţ. Comisia a motivat că Legea nr. 165/2013 a fost modificată prin ordonanţă de urgenţă, astfel încât termenul pentru rezolvarea tuturor cererilor de restituire a fost prelungit până la 1 ianuarie 2018. Prin urmare, acţiunea depusă în 2017 ar fi fost prematură. Trebuie spus că termenele prevăzute în legea mai sus menţionată au fost prelungite de mai multe ori prin ordonanţă de urgenţă, până la 1 ianuarie 2016, apoi până la 1 ianuarie 2017 şi în cele din urmă până la 1 ianuarie 2018. Numai că a intervenit o decizie a Curţii Constituţionale (nr. 44 din 31 ianuarie 2017), care a stabilit că articolul care prelungea acele termene este neconstituţional. Prin urmare, Viorel Stăncuţ a beneficiat de această decizie a Curţii Constituţionale, deoarece la data publicării ei în Monitorul Oficial (28 martie 2017) procesul său se afla încă pe rol. Craioveanul a câştigat astfel procesul pe fond, hotărârea rămânând definitivă la sfârşitul anului 2018. Acum, el aşteaptă comunicarea hotărârii pentru a o pune în executare şi a obliga autorităţile să-l pună în posesie.
De ce au ţinut litigiul ascuns
Jurnaliştii GdS au întrebat autorităţile cum au răspuns la vremea respectivă adreselor înaintate de Viorel Stăncuţ, încercând să afle de ce acest proces a fost ţinut ascuns opiniei publice. CJ Dolj a redirecţionat solicitarea noastră către prefectură, precizând că „terenul revendicat de Viorel Stăncuţ nu face parte din patrimoniul judeţului Dolj, acest lucru fiind precizat în adresa de răspuns către petent“. Totodată, CJ a precizat că cele care au competenţe în aplicarea Legii nr. 247/2005 sunt comisia judeţeană şi cea locală de aplicare a legilor privind restituirea proprietăţilor. La rândul său, Prefectura Dolj a recunoscut că a primit solicitarea lui Viorel Stăncuţ, care a cerut să i se comunice statutul juridic al terenului pe care urma să fie construit spitalul regional, deoarece acela reprezintă vechiul său amplasament. Notificarea lui Stăncuţ a fost înaintată către soluţionare către comisia locală (20 septembrie 2016), iar aceasta i-a răspuns că terenul nu se află la dispoziţia sa, fiind în administrarea MApN. De asemenea, comisia locală a mai transmis că, după identificarea rezervei de teren, conform Legii nr. 165/2013, „se va trece la punerea în posesie a persoanelor inventariate, prioritate având deţinătorii hotărârilor definitive şi irevocabile, în ordinea emiterii acestor sentinţe“.
La rândul său, Primăria Craiova ne-a răspuns că şi la ora actuală derulează acţiunea de inventariere a terenurilor disponibile de pe raza administrativ-teritorială a municipiului, „fapt ce face imposibil de realizat efectuarea punerilor în posesie a suprafeţelor de teren solicitate şi validate conform legilor fondului funciar“. De asemenea, primăria ne-a mai transmis că terenul care a fost în administrarea MApN – cazarma 2985 Gherceşti a fost transferat în administrarea Ministerului Sănătăţii şi „nu se află la dispoziţia comisiei locale de fond funciar“, în cartea funciară terenul figurând ca „proprietate privată a statului român“. Din câte ştim însă, terenul este încă domeniu public şi nu privat, aşa cum în mod fals susţine primăria, nefiind promovată nici o hotărâre de guvern pentru schimbarea regimului de proprietate. Dacă nu a fost atribuit cuiva în proprietate şi nu este afectat de construcţii, el ar putea fi restituit în natură, confom legii. De ce a fost însă ţinut secret acest litigiu? Autorităţile se apără spunând că nu a fost notat în cartea funciară a terenului, prin urmare nu ştiau de existenţa lui. Le dau de gol însă notificările depuse de Viorel Stăncuţ la consiliul judeţean, primărie şi prefectură, la care au şi răspuns la vremea respectivă.
