Dat afară la începutul lunii octombrie 2018, medicul urolog Mugur Riza a câştigat procesul cu Spitalul de Urgență Craiova şi a fost reangajat la Secția de Urologie. Instanţa a reţinut că unitatea medicală nu a reuşit să dovedească faptul că a trimis medicului Riza, prin curier rapid, o convocare la cercetarea disciplinară, dar şi că a notat eronat blocul nr. B5 în loc de… b5. În schimb, deşi a susţinut că a fost concediat în timp ce se afla în concediul medical, instanţa a constatat că dr. Riza nu a fost chiar sincer. Citiţi în cele ce urmează cum a pierdut Spitalul de Urgenţă Craiova procesul cu medicul pe care l-a concediat în urma mai multor scandaluri.
Gazeta de Sud a prezentat, anul trecut, mai multe incidente în care a fost implicat dr. Mugur Liviu Riza, care a şi fost amendat în două rânduri de poliţişti pentru provocare de scandal.
În final, la începutul lunii octombrie 2018, conducerea Spitalului de Urgenţă Craiova a hotărât să se „despartă“ de dr. Mugur Riza, aşa că, pe 8 octombrie, a emis deciziile de concediere nr. 1832 şi 1833.
Cele două decizii de concediere au fost contestate de dr. Riza la Tribunalul Dolj, instanţă care s-a pronunţat pe 27 februarie. Judecătorii doljeni i-au admis acţiunea şi au dispus angajarea dr. Riza pe acelaşi post, plus plata salariilor din octombrie şi până când va fi reangajat. „Constată nulitatea absolută a deciziilor nr. 1832/8.10.2018 şi nr. 1833/8.10.2018 emise de intimat. Dispune reintegrarea contestatorului pe postul deţinut anterior emiterii deciziilor contestate. Obligă intimatul să achite contestatorului o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate şi reactualizate pentru perioada de la încetarea contractelor de muncă şi până la data reintegrării efective“, se arată în hotărârea instanţei.
Ce a susţinut dr. Riza în faţa instanţei
În motivarea hotărârii din 27 februarie, instanţa a reţinut că dr. Riza a susţinut că nu a primit convocarea la cercetarea disciplinară. De fapt, a fost vorba de două convocări, ultima fiind cea cu „probleme“.
Astfel, pe 18 iulie 2018, medicul a primit o primă scrisoare prin care era convocat la o cercetare disciplinară. Pentru că era în concediu de odihnă, ar fi anunţat acest lucru prin două cereri depuse la unitatea medicală pe 19 şi 20 iulie. În aceste condiţii, unitatea medicală a suspendat procedura de cercetare disciplinară.
A doua convocare a fost trimisă de Spitalul de Urgenţă prin curier rapid, însă medicul Riza susţine că nu a primit-o. „Intimata susţine că ar fi expediat o nouă convocare la cercetarea disciplinară, la adresa de domiciliu a salariatului, prin curier rapid, însă în realitate nu a primit o astfel de convocare, aflând din mass-media faptul că i-au încetat contractele de muncă“, a susţinut dr. Riza. Acesta din urmă a mai explicat că, după ce a cerut spitalului documentele care să ateste expedierea documentului, a observat că adresa sa a fost scrisă greşit. „A susținut că din AWB nr…, respectiv AWB nr…., rezultă că adresa a fost menţionată eronat, în sensul că la adresa de domiciliu s-a consemnat blocul B5 în loc de blocul b5. Consideră că în acest fel intimata a încercat să evite încunoștințarea sa reală privind convocarea la cercetarea disciplinară“, a mai susţinut dr. Riza.
Convocarea buclucaşă
Juriştii Spitalului de Urgenţă Craiova au susţinut în faţa instanţei că a fost ales un serviciu de curierat rapid „deoarece contestatorul refuzase să primească convocarea în mod direct şi personal, pe secţie. A refuzat pe 21.09.2018 primirea corespondenței, a convocării trimise prin serviciul de curierat rapid“, dar şi că, „la 24.09.2018 contestatorul nu s-a prezentat la comisia de disciplină, deşi avea cunoștință de convocare, din înscrisurile întocmite de serviciul de curierat rezultând că acesta a refuzat primirea. În aceste condiții, comisia de disciplină a luat act de neprezentarea sa“.
Instanţa de judecată a reţinut că Spitalul de Urgenţă a procedat corect numai în cazul primei convocări, trimise prin poştă, iar în cazul celei de-a doua nu a reuşit să dovedească faptul că a ajuns la destinatar. „Comparând modalitatea în care au fost expediate cele două convocări se observă că în cazul primei convocări, pe confirmarea de primire, trimisă prin poştă, intimata a scris corect adresa de domiciliu a contestatorului, bloc b5, a scris ce conţine corespondenţa, s-a menționat expres cine a primit corespondenţa, respectiv soţia contestatorului, fiind astfel îndeplinite condiţiile unei corecte convocări la cercetare disciplinară. În cazul celei de-a doua convocări, intimatul nu a mai făcut dovada acestor elemente“, a reţinut instanţa. Judecătorii doljeni au mai reţinut că, în cea de-a doua convocare, Spitalul de Urgenţă l-a înştiinţat pe dr. Riza de cercetarea sa disciplinară cu privire la o singură faptă, pe când medicul a fost concediat pentru mai multe abateri disciplinare. „Contestatorul nu a fost convocat pentru faptele de la punctele 2-6 din decizie, ci a fost sancţionat pentru acestea fără să se fi realizat cercetarea disciplinară, cercetare care are rolul de a da posibilitatea salariatului să se apere în cunoştinţă de cauză“, se mai arată în hotărârea instanţei.
Un concediu medical „inventat“
Pe de altă parte, instanţa a reţinut că dr. Riza era la serviciu când a fost concediat, ba chiar a operat, însă atunci când a auzit că va fi dat afară, a plecat din spital şi a făcut rost de un certificat de concediu medical.
„În ceea ce priveşte susținerea contestatarului că a fost concediat când era în concediu medical şi că s-ar fi încălcat prevederile art. 60 alin.1, lit.a din codul muncii, instanţa constată că este neîntemeiată şi nu o va reține ca şi motiv de nelegalitate a deciziilor contestate. Astfel, din actele dosarului rezultă că în ziua de 8.10.2018, când au fost emise deciziile contestate, contestatorul a fost la serviciu, a operat, aspect dovedit cu planul operator, după care, aflând că a fost concediat, a sunat un prieten medic şi i-a cerut un concediu medical, părăsind locul de muncă înainte ca reprezentanţii unităţii să îi comunice deciziile de concediere, aspect care rezultă din nota scrisă a şefului de secţie“, au mai reţinut judecătorii doljeni.
Hotărârea Tribunalului Dolj din data de 27 februarie nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel de juriştii Spitalului de Urgenţă Craiova.
