GdS vă prezintă astăzi culisele unei noi afaceri cu implicaţii penale din domeniul imobiliarelor. Avizul sanitar eliberat de DSP pentru un dezvoltator imobiliar care a ridicat un bloc P+4 în Craiova a dus la deschiderea unui dosar penal investigat de procurorii doljeni. Cine se află în spatele firmei beneficiare, cine sunt denunţătorii, ce reclamă aceştia şi care este miza afacerii citiţi în cele de mai jos.
Poliţiştii de la Criminalitate Economică au descins săptămâna trecută la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj, pentru a ridica o serie de documente. Percheziţia a fost cerută de procurorii doljeni, care investighează modul în care un dezvoltator imobiliar a obţinut aviz sanitar pentru blocul de locuinţe P+4 pe care l-a ridicat pe strada Împăratul Traian nr. 59 din Craiova. Ancheta a demarat în 2018, după ce doi craioveni (soţii M.D. şi M.F.) au depus la Parchet o plângere penală în care acuză funcţionarii de la DSP de fals şi uz de fals, precum şi de constituire a unui grup infracţional organizat, împreună cu reprezentanţii firmei care a ridicat blocul. Concret, ei susţin că avizul sanitar care a stat la baza autorizaţiei de construire a blocului ar fi fost eliberat în fals. Societatea beneficiară, City Group Construct, este deţinută de Doru şi Doina Cioană, fratele şi cumnata mult mai cunoscutului Liviu Cioană, patronul firmei MITLIV – cea care a şi construit efectiv blocul P+4. Lucrările au demarat în 2017, după ce City Group a obţinut autorizaţia de construire (nr. 302/4 aprilie 2017), iar acum blocul este aproape finalizat, aşteptând recepţia. Vecinii care au făcut reclamaţia deţin o casă la nr. 65, cumpărată în 2009, care are doar parter. Ei susţin că noul bloc le umbreşte în totalitate casa, încălcând legislaţia sanitară în vigoare. Potrivit legislaţiei (Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014), constructorii care realizează noi locuinţe trebuie să asigure vecinilor cel puţin o oră şi jumătate de însorire pe zi, măsurată în timpul solstiţiului de iarnă (21-22 decembrie). Calculul este simplu: dacă distanţa dintre noua clădire şi cele din jur este mai mică decât înălţimea clădirii, pentru avizul sanitar este nevoie de un studiu de însorire care să ateste că legislaţia sus-menţionată este respectată. În cazul nostru, casa reclamanţilor are ferestrele orientate către vest, iar soarele ar trebui să cadă pe faţadă după ora 12.00, când coboară către asfinţit. Dar exact în faţa ferestrelor (la o distanţă de 4,5 metri – după cum susţin reclamanţii sau de 7,5 metri – după cum susţine proprietarul blocului) a fost ridicat blocul P+4. Raportat la distanţa mică şi la diferenţa mare de înălţime dintre cele două clădiri, dezvoltatorul avea nevoie de un studiu de însorire pentru a obţine avizul sanitar. Vecinul cu casa, care lucrează chiar la DSP, a făcut câteva cercetări pe cont propriu şi a depus reclamaţii la Inspecţia Sanitară. Veniţi în control, inspectorii au observat că avizul sanitar prezentat de firma City Group a fost eliberat pentru adresa din str. Împăratul Traian nr. 61 şi nu pentru nr. 59 – adresă pe care a fost emisă autorizaţia de construire. În 2018, coroborând această informaţie cu altele, vecinul a depus plângere la Parchet. Cele două proprietăţi alăturate (59-61) au fost cumpărate de firma City Group şi alipite în 2008, rezultând o singură adresă: Împăratul Traian nr. 59. De ce avizul sanitar, eliberat de DSP un an mai târziu, a fost emis pe nr. 61, adică pe adresa dispărută prin alipirea terenurilor, rămâne un mister. Tocmai pentru lămurirea situaţiei, poliţiştii au efectuat percheziţiile de săptămâna trecută. Lor li s-a comunicat însă că în arhiva DSP nu mai există nici un fel de acte ajutătoare, ci că s-a găsit doar o „copie“ a avizului eliberat în 2009.
Fals sau „eroare materială“?
După controlul din iunie 2017, Inspecţia Sanitară din subordinea DSP a cerut firmei City Group să aducă alt aviz, de data aceasta pe adresa corectă. Firma a făcut o solicitare către DSP, dar a fost refuzată pe motive de procedură. DSP susţine că poate emite avize premergătoare autorizaţiei de construire şi nu după obţinerea ei. Or, firma obţinuse deja autorizaţia din luna aprilie 2017. Reprezentanţii firmei City Group consideră eliberarea avizului pe altă adresă o simplă „eroare materială“. De altfel, după ce DSP le-a refuzat un nou aviz pe adresa corectă, ei au cerut „îndreptarea erorii materiale“ „strecurate“ în avizul din 2009, dar nu ar fi primit răspuns nici până astăzi.
În altă ordine de idei, dezvoltatorul imobiliar susţine că are toate actele în ordine. A obţinut în 2009 certificatul de urbanism pentru blocul P+4, iar în 2010 autorizaţia de construire. Nu a mai continuat proiectul din cauza crizei economice din acei ani. Prin urmare, autorizaţia a expirat. În 2017, a fost nevoie de o nouă autorizaţie de construire, însă firma nu a mai reluat întreg procesul obţinerii avizelor. Ea a invocat o prevedere a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, care spune că, „în situaţia în care caracteristicile nu se schimbă faţă de autorizaţia iniţială, se va putea emite o nouă autorizaţie de construire, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism“. „Nefiind necesară emiterea unui nou certificat de urbanism, nu a fost necesară nici emiterea altor avize. S-a solicitat doar punctul de vedere de la Ministerul Culturii şi studiul de însorire“, susţin reprezentanţii firmei. City Group a comandat studii de însorire (care ar urma să fie urcate pe site-ul firmei) către doi arhitecţi: primul susţine că vecinul cu casa „are lumină“ pe ferestrele amplasate către bloc două ore pe zi (13.00 – 15.00); al doilea susţine că locuinţa vecinului primeşte „lumină solară“ circa cinci ore pe zi. Din contră, vecinul reclamant spune că blocul îi umbreşte ferestrele tot timpul, fiind foarte aproape şi foarte înalt în raport cu locuinţa sa. El mai susţine că aceste studii de însorire pot fi foarte uşor falsificate: există un soft „care scoate rezultatele dorite, în funcţie de ce parametri introduci“.
Întrebări şi răspunsuri care ar face lumină
Lăsând la o parte războiul dintre proprietarul blocului şi cel al casei, se cuvine să facem câteva observaţii. Este ciudat cum DSP a emis în 2009 avizul sanitar pe adresa de la nr. 61, care dispăruse cu un an înainte. Firma a solicitat avizul pe adresa respectivă sau angajaţii DSP l-au eliberat pe altă adresă? Greu de stabilit, atâta timp cât, atât DSP, cât şi City Group, firma solicitantă a avizului, susţin că nu mai deţin în arhivă documentele care ar putea restabili adevărul. Fără actele din spatele avizului, nu este clar nici dacă în 2009, când a fost obţinută autorizaţia de construire iniţială, firma City Group a depus vreun studiu de însorire. Reprezentanţii firmei susţin că au depus, dar acum nu pot dovedi acest lucru pentru că studiul ar fi fost lăsat la DSP în original, iar instituţia nu mai găseşte nimic în arhivă legat de acest caz. Şi mai ciudat este că în 2009 firma nu a reclamat „eroarea materială“ referitoare la adresa din aviz şi nu a cerut rectificarea ei. De asemenea, nici funcţionarii Primăriei Craiova nu au reclamat „eroarea“, eliberând însă autorizaţia pe adresa corectă. „Nu cunoaştem modalitatea prin care s-a realizat această fraudă, dar este clar că s-a executat cu ajutorul unor funcţionari de la Primăria Craiova“, scriu reclamanţii în plângerea penală. Au fost funcţionarii primăriei „complici“? Doar ancheta poate stabili dacă este vorba de fals, abuz în serviciu sau de neglijenţă. Pe de altă parte, interesante sunt şi formulările din studiile de însorire comandate de City Group: unul vorbeşte de „lumină“, celălalt de „lumină solară“. Este evident că, în timpul zilei, sursa de lumină naturală a planetei este cea solară, dar problema este dacă soarele trebuie să bată efectiv pe faţada cu ferestre a casei pentru ca studiul de însorire să fie valid. Arhitecţii consultaţi de noi spun că da, soarele trebuie să bată efectiv pe faţada cu ferestre a unei locuinţe, măcar o oră şi jumătate pe zi, măsurată în timpul solstiţiului de iarnă (21 – 22 decembrie). Teoretic, studiul ar trebui să aibă o acurateţe matematică, deoarece acum există softuri în care se introduc datele necesare (distanţe, înălţimi, volume, coordonate geografice), iar rezultatele nu ar trebui să lase loc de interpretări. Pentru a îndepărta orice suspiciune, primăria ar putea verifica la recepţia blocului dacă se respectă autorizaţia, dar şi avizele care au stat la baza ei. Acelaşi lucru l-ar putea face şi DSP Dolj pe aria sa de competenţă, respectiv respectarea OMS nr. 119/2014. În cel mai rău caz, problema s-ar putea tranşa în instanţă, unde judecătorii ar putea cere unor experţi realizarea unui studiu de însorire independent. Miza este uriaşă, atât din punct de vedere penal, cât şi financiar. Dacă se dovedeşte că avizul a fost eliberat în fals, persoanele implicate riscă sancţiuni penale. Pe de altă parte, retragerea sau anularea avizului sanitar ar putea atrage anularea autorizaţiei de construire, cu pagube importante pentru dezvoltator, dar şi pentru cei care au plătit avansuri pentru apartamente în blocul respectiv.
