Am revăzut de curând pasaje din documentarul „Flavours of Romania“, realizat de britanicul Charlie Ottley. O incursiune de-a lungul şi de-a latul Olteniei. În film, Drobeta Turnu Severin se evidenţiază cu edificiile romane, între care piciorul Podului lui Apolodor. Târgu Jiu, cu Coloana Infinitului, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului ale lui Brâncuşi. Craiova? Cu gunoaiele care tronează de ani buni la intrările în oraş.
Acesta este cruntul adevăr, fiindcă oraşul a ajuns să fie „încercuit“ de gunoaiele care zac pe marginea drumului. Oricare ar fi poarta de intrare în oraş dai de munţii de gunoaie. Deşeuri de tot felul, de la gunoi menajer, caroserii de automobile, peturi, cadavre de animale, moloz, resturi vegetale, saci cu bălegar de grajd, rigips, la mobilier dărăpănat.
Fie că vii dinspre localitatea Filiaşi pe E 79, dinspre Şimnicul de Sus, pe Centura de Nord, sau dinspre Cetate, pe drumul judeţean 552 ori alegi varianta dinspre Aeroport, pe DN 65, sau dinspre Calafat, pe DN 56, nu ai cum să nu dai de gunoaie. Stau la maginea drumului, împrăştiate până la carosabil.
A devenit o „normalitate“ să vezi pungi de plastic fluturând prin crengile copacilor. Resturile din construcţii sunt tot mai vizibile şi tot mai însemnate cantitativ. Cărămidă, spărturi din beton, ţiglă sau rigips sunt înşirate pe zeci de metri pătraţi. Nu mai contează că este domeniu public sau privat. Tot felul de resturi de care oamenii se debarasează ajung, nu acolo unde le-ar fi locul, ci pe marginea drumului sau în imediata vecinătate. Mai mult, „depozitele“ de gunoi înaintează spre albiile unor ape, spre zonele împădurite sau spre terenurile arabile.
„Depozitele“ de gunoi de la Jiu
La Podul Jiului de la Breasta, de ani buni se aruncă gunoaie de o parte şi de alta a drumului, până spre culturile agricole. Un tablou care te face să îţi pui multe semne de întrebare cu privire la bunul-simţ al unora dintre cetăţeni. Te gândeşti totodată şi la lipsa de reacţie a autorităţilor.
Tot în zona podului de peste Jiu, dar de data aceasta la Bucovăţ, poţi spune că aici este „raiul“ gunoaielor. Nu de alta, dar şi groapa de gunoi a oraşului este situată tot aici. După cum este înţesat locul, până spre malul Jiului, ai avea impresia că depozitul s-a extins. Nu, dar craiovenii consideră că este un loc propice depozitării tuturor resturilor fără cheltuieli şi bătăi de cap. Regulile sunt în această privinţă un paradox.
Oraşul se extinde, gunoiul se întinde
Tabloul este identic şi în Bariera Vâlcii, în zona dinspre localitatea Mischii, înainte de centura ocolitoare a orașului. Cum intri în oraş şi te abaţi de la strada principală, pe aleile lăturalnice, nu ai cum să ratezi gunoaiele aruncate de-a valma. În cealaltă parte a oraşului, deșeurile își fac apariția, imediat cum treci de strada Plaiul Vulcănești și aleile aferente. În spatele terenurilor care cândva făceau parte din Stațiunea de Cercetare Banu Mărăcine și pe care acum se înalță vile, locul este înțesat cu sute de tone de gunoi.
În zona „crepusculară“ de pe bulevardul Râului
Înspre localitatea Podari, nici nu este necesar să ieşi prea mult din oraş, că gunoiul îşi face apariţia. Încă de pe bulevardul Râului, mizeria este la ea acasă. Un loc cu „tradiţie“, unde locuitorii din cartier, care se îndeletnicesc cu dezmembrarea autovehiculelor, aruncă direct în canalul colector resturile. Povestea este veche şi autorităţile neputincioase. Situaţia nu se schimbă dacă pătrunzi în cartier.
Pe străzile de pământ, pe terenurile libere se ivesc „platforme“ de gunoi în toată regula. Câinii aleargă bezmetici, în căutare de hrană, iar copiii, resturi pe care le aruncă într-un cărucior. Este atât de mult gunoi încât aleea de pământ pare un şanţ la marginea movilelor, adevărate focare de infecţie.
Gunoiul, autorităţile şi măsurile
Cine ar putea stopa acest fenomen care, în loc să se diminueze, ia amploare. Este în zadar să încerci să colectezi selectiv, când la marginea drumului, ori la intrarea în oraş, este plin cu deşeuri. Curățenia unui oraș arată de multe ori cât de civilizați sunt locuitorii, dar şi cât de vigilente sunt autorităţile.
În cadrul Primăriei Craiova există un compartiment care monitorizează salubritatea şi mediul.
Există într-adevăr un compartiment de monitorizare. Inspectorii noştri, împreună cu Poliţia Locală, merg împreună pe teren şi depistează astfel de locuri, unde se aruncă gunoaie. Trebuie identificat dacă terenul este proprietate privată sau publică.
Dacă este domeniu public se efectuează ridicarea gunoiului. Serviciul de Salubritate este anunţat şi procedează la ridicarea acelui gunoi. În cazul în care este depistat cel care aruncă gunoiul, acesta va fi amendat conform legii.
La începutul acestei săptămâni am mers şi am verificat zona de la Mofleni. Am constatat că există foarte mult gunoi şi de luni vom proceda la ridicarea acestuia.
Pe strada Dobrogea am ridicat gunoiul aruncat pe domeniul public tot la începutul acestei săptămâni. De asemenea, pe strada ing. Emil Marghitu am luat gunoiul depozitat pe domeniul public. La podul de la Breasta, am făcut anul trecut de 15 ori curat. Sunt zone în care faci ziua curăţenie şi noaptea apare gunoiul la loc. Este greu de depistat cine aruncă gunoiul,a declarat pentru GdS, Alin Glăvan, director adjunct Direcţia Servicii Publice în cadrul Primăriei Craiova.
Au contract cu Salubritatea, dar aruncă gunoiul pe domeniul public
La rândul său, SC Salubritate Craiova SRL intervine pentru ridicarea deşeurilor de pe domeniul public la comanda administraţiei locale. Pe principiul primăria comandă, primăria plăteşte, fiindcă atunci când făptaşul nu este depistat, autorităţile suportă ridicarea deşeurilor de pe domeniul public.
Salubritate Craiova intervine pentru curăţarea terenurilor aflate în domeniul public, situate în mod special în zonele periferice, la solicitarea și cu aprobarea Primăriei Municipiului Craiova. Am făcut, la solicitarea autorității locale, nenumărate astfel de acțiuni. Din păcate, însă, există zone în care fenomenul abandonării deșeurilor de diverse tipuri persistă, deși s-au efectuat, prin Serviciul Corp Control, ample verificări în vederea depistării persoanelor fizice și juridice fără contracte de salubrizare.Paradoxal, cei mai mulţi dintre cei controlați au contract, însă sunt utilizatori care preferă să arunce gunoiul pe terenuri virane sau la marginea drumurilor. Aceştia generează o cantitate foarte mare de gunoi, pentru colectarea căruia, în mod normal, ar trebui să plătească mai mult,
a declarat pentru GdS, Cristina Ghenea, purtător de cuvânt al SC Salubritate Craiova SRL.
Aceasta a mai spus:
Au existat și situații în care am surprins chiar noi persoane care veniseră cu mașina în locuri ferite, necirculate, situate la periferie, și aveau intenția de a goli acolo portbagajul sau chiar basculante întregi de moloz. Au fost amendați pe loc, bineînțeles. Alteori, am primit sesizări din partea cetățenilor și, în baza imaginilor transmise, am solicitat sprijinul Poliției Locale, pentru identificarea proprietarilor autovehiculelor. Pentru noi sunt însă inexplicabile situațiile în care cei care aruncă gunoiul sunt chiar locuitorii din zona respectivă,
a declarat pentru GdS, Cristina Ghenea, purtător de cuvânt al SC Salubritate Craiova SRL.
Garda de Mediu, fără resurse
Eu nu am 50 de oameni să patrulez pe toate străzile. Eu merg acolo unde sunt sesizat. Nu doar Garda de Mediu are competenţă în acest domeniu. Populaţia trebuie să conştientizeze că locul acestor deşeuri este altul. Ele trebuie să intre în circuitul de reciclare. Eu nu pot să patrulez nonstop, nu am resursele necesare. Dacă îi prind îi amendez. În astfel de acţiuni trebuie să am şi sprijinul celorlalte autorităţi. Aici are competenţă şi Primăria, Poliţia Locală, Salubritatea,
a declarat Gheorghe Călinoiu, reprezentantul Gărzii de Mediu Dolj
ABA Jiu face curat şi bate obrazul autorităţilor
După sesizările făcute de mass-media, ABA Jiu a efectuat joi cea de-a patra acţiune amplă de ecologizare din ultimele patru luni din zona amonte pod Mofleni – Bucovăţ, râul Jiu.
S-a aţionat pentru igienizarea şi ecologizarea zonei situată pe malul drept al râului Jiu, prin desfiinţarea depozitelor necontrolate de gunoie, resturi de materiale de construcţii, peturi, cadavre de animale.
S-a acţionat atât manual, cât şi mecanizat, fiind angrenaţi 30 de angajaţi ai Apelor Române, un buldoexcavator şi două basculante (de 25, respectiv 40 de tone). Au fost transportaţi către Depozitul de Gunoi Mofleni Craiova peste 53 de metri cubi de gunoi.
Oamenii s-au obişnuit să arunce aici tot ceea ce nu folosesc, iar situaţia durează de mai mulţi ani. Deşi nu suntem gunoierii de zonă, perimetrul afectat de depozitele de gunoi aparţinând şi cosiliilor locale şi primăriilor sau, după caz, Drumurilor Judeţene sau Naţionale, Administraţia Bazinală de Apă Jiu (ABA) salubrizează frecvent zonele, însă gunoiul reapare în câteva săptămâni.Drept urmare, pentru a găsi soluţii viabile am ţinut neapărat ca la acţiunea desfăşurată astăzi (joi -n.r.) de către SGA Dolj să fie prezent şi câte un reprezentant al instituţiilor implicate: comisarul-şef al Gărzii de Mediu Dolj, inspectorul de zonă al Primăriei Craiova, directorul adjunct al SC Salubritate SA Craiova, pentru a înţelege exact despre ce vorbim şi care este realitatea în teren.
În acest fel, la reuniunea convocată de către prefectul judeţului Dolj, reprezentanţii acestor instituţii, alături de cei de la Poliţia Locală Craiova şi cei de la Drumuri, ar putea stabili exact măsurile ce le revin şi trebuie luate imediat pentru ca astfel de depozite de deşeuri să nu mai existe, a transmis Camelia Bărbuţu, purtător de cuvânt ABA Jiu.
ABA Jiu atrage atenţia că toate instituţiile implicate, dar în mod dosebit consiliile locale şi primăriile trebuie să înţeleagă că au obligaţii şi răspunderi.
Printre acestea prevenirea poluării accidentale a mediului sau a surselor şi cursurilor de apă, prin depozitarea necontrolată a deşeurilor de către agenţii economici şi de către cetăţeni.
De asemenea, şi curăţenia şi salubrizarea digurilor şi a malurilor, a cursurilor de apă, asanarea terenurilor insalubre şi prevenirea poluării apelor.
O mână de ajutor la înlăturarea deşeurilor din zonă a dat şi SC Salubritate SRL.
