Maria Creţu a fost o locatară dintr-un bloc din Craioviţa Nouă. Femeia, singură pe lume, a murit la vârsta de 95 de ani fără să lase în urmă vreun moştenitor. Venită de peste Prut, „doamna Maria“ era văduva unui ofiţer de armată şi trăia din pensia de urmaş. Se instalase într-o garsonieră de la etajul şase şi ducea o viaţă discretă.
Femeia era cochetă. Tot timpul era aranjată şi îngrijită. Nu-i ştiu prea bine povestea fiindcă nu prea vorbea despre trecutul ei. Ştiu că era din Basarabia, că fusese căsătorită cu un ofiţer. A încercat să lase locuinţa unor tineri, dar până la urmă nu s-au înţeles. Nu avea pe nimeni. Când a murit, prin aprilie 2018, au anunţat vecinii poliţia. Au ridicat-o şi a îngropat-o primăria,
povesteşte Elena Lungulescu, preşedinta asociaţiei din care face parte blocul în care locuia Creţu.
Moştenitorii sau primăria
Povestea nu este cu nimic aparte, dar atrage atenţia şi ridică semne de întrebare cui rămân bunurile rămase în urma femeii. În speţă, o garsonieră în valoare estimativă de 40.000 de euro. Mai ales că doi ani nimeni nu a ridicat un deget, iar asociaţia a lăsat să se acumuleze datorii la întreţinere. În astfel de situaţii, bunurile unei persoane decedate şi care nu are moştenitori rămân statului, respectiv primăriei.
Noi am făcut mai multe adrese la primărie să-i găsim moştenitorii sau să se rezolve într-un fel cu acest apartament. Acum am făcut din nou, mi-au spus că cererea a fost repartizată la Patrimoniu. Să vedem ce se rezolvă în cele din urmă,
a mai spus Elena Lungulescu.
În mai puţin de doi ani de la deschiderea moştenirii, statul pune stăpânire pe bunurile proprietarului fără moştenitori, potrivit legislaţiei în vigoare.
Demersuri
Înt-un astfel de caz trebuie urmaţi anumiţi paşi. În primul rând, este necesară o adresă către Evidenţa Populaţiei, pe care o poate depune orice persoană interesată sau autoritatea locală prin care se solicită date cu privire la eventualii moştenitori. În cazul de faţă nu s-a făcut la Evidenţa Populaţiei din Craiova nici o astfel de solicitare.
Nu a ajuns la noi nici o solicitare în acest sens. Demersurile sunt următoarele: se depune o solicitare de către orice persoană interesată sau de către autoritatea locală. Noi vom face demersurile necesare pentru depistarea moştenitorilor. Dacă nu există moştenitori, se declară vacanţa succesorală,
a precizat Camelia Nicola, director Direcţia de Evidenţa Populaţiei Craiova.
„Dacă nu sunt moştenitori legali sau testamentari, moştenirea este vacantă“, se arată în alineatul 1, articolul 1.135 din Noul Cod Civil.
Dacă există, totuşi, moştenitori, aceştia se ocupă de succesiune. În cazul în care în evidenţele asociaţiei de proprietari sunt restanţe la întreţinere, aceştia vor plăti şi datoriile. Este cunoscut faptul că moştenitorii preiau atât drepturile, cât şi obligaţiile. În caz contrar, imobilul intră în patrimoniul UAT.
Dacă nu sunt moştenitori, imobilul intră în proprietata UAT pe rază căruia se află imobilul. Această stare se poate rezolva la notar sau în instanţă.
Direcţia juridică, compartimentul Patrimoniu din cadrul Primăriei Craiova, se va ocupa de rezolvarea problemei acestui imobil. Chiar dacă există nişte restanţe la asociaţia de proprietari, aici este o situaţie de excepţie, primăria nu va plăti.
Aceste debite nu sunt ale primăriei. Curtea de Conturi nu ne permite aşa ceva. Normal ar fi fost ca asociaţia să se fi sesizat mult mai repede. Ei ştiu că la trei luni trebuie să demareze procedura în instanţă pentru restanţe. Cei care stau în pasivitate sunt buni de plată,
a explicat Doina Pârvu, reprezentant Direcţia Fond Locativ şi Control Asociaţii de Proprietari Craiova.
Datorii
În acest moment, din listele de plată rezultă că pentru garsoniera în care a locuit Maria Creţu există o restanţă de 3.080 de lei, plus 2.417 de lei penalităţi şi 189 de lei fond de rulment.
