Legea mirosului a fost adoptată în urmă cu o săptămână în Camera Deputaților, for decizional. Actualul normativ aduce modificări importante la textul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului. Promulgarea legii ar fi pentru Craiova o gură de oxigen.
Este cunoscut faptul că în privința mirosului în oraș sunt trei puncte sensibile. Groapa de gunoi de la Mofleni, Electrocentrale II din Bariera Vâlcii și arderile necontrolate de materiale plastice de pe bulevardul Râului.
De fiecare dată când existau sesizări, și nu au fost puține, Garda de Mediu, autoritatea în măsură să aplice sancțiuni, spunea că nu poate da amenzi poluatorilor fiindcă nu are cadru legal. În aceeași situație sunt și autoritățile administrației locale și autoritățile din domeniul sănătații publice. Acum, acestea au posibilitatea de a închide temporar sau chiar definitiv poluatorii care creează disconfort olfactiv în zonele rezidențiale.
Monitorizarea aerului, la mâna Agenției de Mediu
La acest moment, în Craiova există doar trei stații de monitorizare a aerului. Acestea monitorizează zgomotul, pulberile și emisii industriale.
„La nivelul județului Dolj, supravegherea calității aerului se realizează prin sistemul automat de monitorizare a calității aerului prin intermediul celor șase stații. În Craiova avem trei stații. Una este pe Calea București, pentru trafic, cea de-a doua în curtea primăriei, de fond și cea de-a treia la Casa Științei, mixtă. În județ avem la Calafat, la Ișalnița cu posibilitatea mutării la Filiași și la Breasta.
Sunt și stații portabile, dar nu avem la acest moment. Acestea sunt recomandate pentru monitorizarea disconfortului olfactiv. Într-adevăr, am avut sesizări în privința mirosului. Și apropo de Groapa de gunoi, aici nu există nicio stație de monitorizare. Așteptăm ca legea să apară să vedem normele de aplicare și abia atunci știm ce avem de făcut”,
a declarat pentru GdS, Ilie Gheorghiu, reprezentant al Agenției pentru Protecția Mediului Dolj.
Groapa de gunoi de la Mofleni
În privința mirosului, populația orașului s-a plâns de foarte multe ori de izul care emană de la ECO Sud Mofleni. În urmă cu doi ani, disconfortul olfactiv a ajuns la cote maxime. Atunci, autoritățile în domeniul mediului au susținut că baza depozitului la care este prevăzută o rigolă perimetrală este colmatată. Aici se adună levigatul și de aici provine mirosul. De asemenea, autorităţile au mai susţinut că celule de la depozit sunt folosite peste capacitate. Se impunea ca acestea să fie închise de mult timp. Iar operatorul să-și ia autorizație pentru deschiderea unei celule noi. Se întâmpla în 2018, dar problema mirosului emanat de groapa de gunoi este și azi de actualitate.
Acest fapt este cauzat și de măsurile prea blânde luate de autoritățile de mediu. Acestea au trecut cu vederea nerespectarea prevederilor din autorizația de mediu. Cu toate acestea, craiovenii continuă să se plângă. „Când mergeți în zona parcului Tineretului, neapărat să purtați mască de gaze. Mirosul este de nesuportat. Inhalăm otravă” sau „Este îngrozitor mirosul în oraș, respirăm otravă de la groapa de gunoi”, susține o craioveancă.
Fumul de pe Râului
O problemă la fel de veche este cea a arderii de materiale plastice și puternic inflamabile provenite din dezmembrări și colectarea fierului vechi. Se întâmplă de ani buni în zona bulevardului Râului. Înainte aceste arderi se făceau direct pe domeniul public, indiferent de momentul zilei. Acum arderea de fire electrice, cauciucuri, mase plastice, piele, toate provenite din dezmembrări auto se face în curți private și cu precădere după-amiaza. Controalele și amenzile date atât de Poliția Locală, cât și comisarii Gărzii de Mediu au rămas fără rezultat. Craiovenii din zona cartierului 1 Mai și Popoveni se plâng permanent. Aerul este poluat din cauza fumului care rezultă în urma acestor arderi.
Poluarea de la CEO
Altă sursă de poluare olfactivă în Craiova o reprezintă cele două sucursale ale CEO, cea de la Ișalnița și cea din Bariera Vâlcii. Problema vine de la praful de cărbune, haldele de cenușă și coșurile grupurilor energetice. Aerul este viciat cu precădere în perioada sezonului rece. Atunci cele două grupuri energetice de la Electrocentrale II funcționează la capacitate maximă. Totodată, când bate vântul, cenușa de pe haldele aparținând aceluiași Complex, cea de la Ișalnița și cea din Valea Mânăstirii, este spulberată în aer. Garda de Mediu a aplicat frecvent amenzi și acestui poluator, ultima chiar în luna aprilie 2020. Atunci, aparatele de monitorizare au depistat că pulberile materiale de suspensie pe fracţia PM10 au depăşit în repetate rânduri valorile limită.
Noutăți aduse de lege
Legea mirosurilor introduce în legislația românească termenul de „disconfort olfactiv“. Definit ca fiind „efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului. Acesta se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naţionale, europene și internaționale în vigoare”
Prin această lege este introdus și „planul de gestionare a disconfortului olfactiv. Adică, plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervale de timp precizate, în scopul identificării, prevenirii şi reducerii disconfortului olfactiv. Care se realizează atât în cazul unor instalaţii/activități noi sau a 2 instalaţiilor/activităților existente, cât şi în cazul unor modificări substanţiale ale instalaţiilor/activităților existente”.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin autoritățile publice din subordinea sa, supraveghează și controlează aplicarea prevederilor legale privind protecția atmosferei și gestionarea zgomotului ambiental, în care scop:
a) dispune, în scris sau în actul de control, încetarea temporară sau definitivă a activităților generatoare de poluare, disconfort olfactiv, în vederea aplicării unor măsuri de urgenţă sau pentru nerespectarea programului pentru conformare şi/sau a planului de gestionare a disconfortului olfactiv, după caz;
b) solicită aplicarea măsurilor tehnologice, a restricțiilor și interdicțiilor în scopul prevenirii, limitării sau eliminării emisiilor de poluanți și a disconfortului olfactiv;
c) solicită luarea măsurilor în vederea respectării nivelului maxim admis al zgomotului ambiental.
Astfel, mai exact, autoritățile administrației publice locale vor avea obligația să reglementeze, inclusiv prin interzicerea permanentă sau temporară, desfășurarea activităților generatoare de mirosuri în zonele de locuit, recreere, odihnă, tratament și agrement și să controleze preventiv și la sesizarea publicului activitățile care nu se supun reglementării din punct de vedere al protecției mediului.
La elaborarea planurilor de urbanism și amenajarea teritoriului se vor prevedea, obligatoriu, și măsuri de prevenire și reducere a disconfortului olfactiv. Sunt prevăzute o serie de contravenții la cererea motivată a autorităților pentru protecția mediului.
Agenția de Mediu Dolj, altă conducere
Agenția Județeană pentru Protecția Mediului Dolj are un nou director executiv. Este vorba despre Daniel Ion Popescu, care a fost numit în această funcție în baza Deciziei nr. 434 din data de 17 iunie 2020 semnată de către președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.Daniel Popescu a mai fost angajat al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, având funcția de şef Birou Audit Public Intern al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Acesta a ocupat și funcția de şef Serviciu Corp Control în cadrul Ministerului Energiei. Din luna ianuarie 2020 și până în iunie a fost angajat al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Craiova.
