Casa Rusănescu din Craiova, cunoscută drept Casa Căsătoriilor, nu va mai fi restaurată și transformată în muzeu. Proiectul cu fonduri europene privind reabilitarea clădirii monument istoric a fost respins de Consiliul Local, în ședința de săptămâna trecută. Asta după ce costurile de restaurare au crescut cu peste șase milioane de lei, față de devizul aprobat în 2017. Suma urma să fie suportată din bugetul local, lucru cu care consilierii municipali nu au fost de acord. Cum s-a ajuns în această situație, aflați din articol.
Primăria Craiova și-a propus, în 2017, să restaureze Casa Rusănescu, cunoscută de craioveni drept Casa Casătoriilor. A realizat un Studiu de Fezabilitate (SF) din care au rezultat costurile investiției – circa 11 milioane de lei, a obținut și fonduri europene nerambursabile. Consiliul Local (CL) a aprobat, un an mai târziu, și contribuția municipalității la acest proiect – circa 1,2 milioane de lei, din care 200.000 de lei partea de cofinanțare a proiectului.
Potrivit cererii de finanțare, imobilul urma să fie transformat într-un muzeu. Socoteala s-a dovedit până la urmă alta, iar proiectul a luat o altă turnură.
Mihail Genoiu a pregătit terenul legat de creșterea costurilor la Casa Rusănescu
Lucru pe care îl anunța, pe final de mandat, și primarul din perioada 2017-2020, Mihail Genoiu. El menționa, luna trecută, că „în cursul proiectării s-au constatat, ca la orice casă veche, multe lucruri care nu erau prinse în SF, și atunci s-a constatat că este nevoie de lucrări suplimentare“.
„Proiectul va fi supus sub noua sa formă noului Consiliu Local, pentru a-l aproba. E singurul proiect pe monumente istorice pe care l-am avut (…) Diferențele care apar față de SF sunt de la pretențiile pe care le are Ministerul Culturii pentru astfel de clădiri și de la lucrările ascunse apărute“, spune fostul edil. Noua valoare a proiectului, actualizată în septembrie 2020, a fost de 16.917.092,71 lei inclusiv TVA. Din care valoarea eligibilă – 10.037.385,95 lei, iar valoarea neeligibilă – 6.879.706,76 lei. Plus cei 200.747,72 lei – cofinanțarea beneficiarului (UAT Municipiul Craiova). Asta însemna ca din bugetul local proiectul să consume suma de 7.080.454,48 lei.
Cum s-a justificat proiectantul în documentația înaintată primăriei
Per total, în urma întocmirii documentației de proiectare a rezultat o majorare a valorii investiției cu 52,4%. Lucru care nu a picat bine consilierilor municipali din partea PNL și USR-PLUS, iar, într-un final, nici celor din PSD. Asta s-a întâmplat săptămâna trecută, în prima ședință ordinară a noului Consiliu Local. Una care s-a desfășurat online și care a durat mai bine de trei ore.
După lungi parlamentări, proiectul de hotărâre prin care urma să fie aprobați noii indicatori tehnico-economici ai investiției care viza restaurarea Casei Rusănescu nu a trecut de votul din CL. Suplimentarea cu peste șase milioane de lei a investiției nu a fost pe placul legislativului local și nici al executivului, până la urmă.
În raportul atașat hotărârii, proiectantul a justificat majorarea prin „creșteri în domeniul salarizării, atât în ceea ce privește salariul minim brut pe economie, cât și salariul minim în domeniul construcțiilor, a materialelor de construcții și echipamentelor/utilajelor/dotărilor incluse în lucrările de construcții“. Astfel, costul total cu forța de muncă ar fi crescut cu 2.584.829,73 lei, respectiv de la 1.719.218,01 lei (la faza DALI din decembrie 2017) la 4.304.047,74 lei la faza PAC, PT, DALI actualizat în septembrie 2020.
În documentație se specifică faptul că s-a dublat costul cu forța de muncă aferent personalului estimat a fi încadrat cu salariul de baza minim brut pe țară. De asemenea, manopera cu salariul mediu ar fi crescut de la 166.651,36 lei la 277.974,47 lei. Manopera de restaurare a crescut și ea de la 343.397,87 lei la 1.588.444,85 lei. Asta însemna o majorare uluitoare cu 462,57%.
Care ar fi lucrările suplimentare de la Casa Rusănescu
Proiectantul a pus majorarea costurilor și pe seama „lucrărilor suplimentare care au intervenit ca urmare a condițiilor impuse de respectarea măsurilor de securitate la incendiu“, precum și „pe identificarea unor documente din arhivă, care au adus noi informații privind imaginea originală a clădirii“. Mai exact, era vorba de închiderea balconului de peste intrarea principală, reconfigurarea frontonului dinspre Calea Unirii și ridicarea cu 60 cm a calcanului clădirii peste nivelul celei mai înalte șarpante învecinate.
Contravaloarea acestor lucrări suplimentare a fost estimată la 537.010,96 lei. Și dotările clădirii s-au dovedit mai scumpe cu 464.832,91 lei, costul crescând de la 1.859.331,65 lei la 2.324.164,56 lei. În fine, cheltuielile conexe organizării de șantier, comisioanele, cheltuielile diverse și neprevăzute, calculate prin aplicarea unor cote procentuale asupra celorlalte cheltuieli au fost estimate la valoarea de 954.182,25 lei.
Ce au reproșat consilierii municipali proiectantului
În ședința CL Craiova reproșurile s-au ținut lanț când s-a ajuns la proiectul de hotărâre privind majorarea investiției de la Casa Rusănescu. „Ni se solicită, la doi ani de la aprobarea proiectului, să creștem valoarea de la 11 milioane de lei, la 16,9 milioane de lei, iar primăria să suporte de la bugetul local de la 1,2 milioane de lei – cheltuielile neeligibile, la 7 milioane de lei. Mi se pare o creștere extrem de mare și o eroare imensă a devizului inițial. Văd că manopera de restaurare crește de aproape cinci ori“, a spus Teodor Sas, consilier local PNL.
„Să primim de la proiectant mai multe detalii, să vedem cum s-a ajuns la această nouă estimare“, au spus mai mulți consilieri din partea USR-PLUS. „Suma mi se pare aberantă, pentru că reiese un cost de 5.000 de euro pe metru pătrat. Din punctul nostru de vedere, acest proiect nu este oportun în acest moment pentru orașul Craiova și cetățeni, iar suma de 7 milioane de lei care ni se cere este extrem de mare în contextul pandemiei și al deficitului de buget pe care îl avem la ora actuală. Nu trebuie să facem muzee, doar de dragul muzeelor“, a afirmat și Cezar Drăgoescu (USR).
Marian Vasile: Nu cred că este oportun să punem 7 milioane de lei din banii craiovenilor pentru acest proiect
În discuție a intervenit și consilierul local PNL Marian Vasile. „Noi, în 2017, am dat o hotărâre de consiliu local prin care am aprobat o documentație de avizare a lucrărilor de intervenție și indicatorii tehnici pentru această reabilitare. Atunci a rezultat o valoare a investiției de vreo 11 milioane de lei. În acest sens, am semnat și un document de finanțare cu Ministerul Dezvoltării Regionale. În acel moment, noi trebuie să mai punem 1,2 milioane de lei din banii craiovenilor.
Acum, observăm că trebuie să punem din banii craiovenilor o sumă de șapte ori mai mare. Atunci ni s-a părut oportun acest proiect, dar acum, în contextul global al acestui virus, nu cred că mai este oportun să punem 7 milioane de lei din banii craiovenilor pentru acest proiect. Explicația acestei diferențe este foartă subțire prezentată în materialele puse la dispoziție. Și nu știm încă dacă a fost luat în considerare și subsolul clădirii“, a spus Marian Vasile, președintele PNL Craiova.
Casa Rusănescu. Cu ce explicații a venit proiectantul în CL Craiova
În ședința CL Craiova a intervenit apoi și arh. Mariana Trif, administratorul Getrix SA Craiova, proiectantul general. Aceasta a încercat să-i convingă pe consilieri de necesitatea proiectului privind restaurarea Casei Rusănescu.
„Craiova are un patrimoniu excepțional care nu este valorificat corespunzător, așa cum este și cazul Casei Rusănescu. Documentația a fost elaborată cu simț de răspundere și nu este superficial întocmită. Când s-a făcut licitația pentru proiectul tehnic s-a folosit ca suport documentația din 2017. Vă informez că în acest interval de trei ani au apărut creșteri semnificative, rezultate din legislația intrată în vigoare în România. În 2018 a apărut legea care a majorat salariile din construcții. 3.000 de lei este salariul minim și de aici costurile au luat-o în sus. Noi am luat informații din piață atunci când am studiat toate costurile și am stabilit devizul general, dar noile costuri s-au reflectat nu numai în ceea ce privește manopera, ci și pe partea de materiale de construcții și echipamente“, a precizat Mariana Trif.
„În 2017 nu ni s-a solicitat să se ia în calcul și lucrările pe componentele artistice“
Reprezentantul proiectantului a mai menționat că „în 2017 nu ni s-a solicitat să se ia în calcul și lucrările pe componentele artistice, pe piatră, pe lemn, pe sticlă, vitralii“. „Am găsit cu greutate o fotografie istorică a clădirii în care apare o imagine a balconetului dinspre curtea interioară, care era închis în sticlă și acoperit. În plus, am dedus că înspre Calea Unirii exista un fronton amplu. Noi am bănuit asta, dar am reușit să și găsim elemente de care să ne legăm în prezentarea arhitecturii fațadei respective, pe care le-am luat în considerare abia în acest moment“, a afirmat Mariana Trif.
Încă un aspect important care justifică diferența de costuri, în opinia proiectantului, ar fi legat de obținerea avizul de securitate la incendiu de la ISU. De aici ar fi rezultat „niște intervenții la clădire care nu au fost luate la început în considerare“. „Toate însumate au ajuns la această valoare, dar costurile semnificative sunt cele pentru creșterea manoperei de restaurare. Noi, în 2017, am lucrat cu costuri din construcții. Nu cu restauratori, care sunt pătiți la decimentru pătrat, nu la metru pătrat ca în construcții. Am evaluat costurile lucrând cu indicatorii noștri din construcții. Acum am avut echipe de restauratori pe toate componentele artistice“, a conchis proiectantul.
Mariana Trif: Investiția nu va putea fi susținută cu bugetul din 2017
În tot acest tăvălug de întrebări și răspunsuri, Cezar Drăgoescu a venit cu o ultimă propunere. „Haideți să dăm drumul la proiect așa cum era inițial. Piața este cea care decide prețul până la urmă“, a afirmat Drăgoescu. „Putem să facem lucrările cu banii inițiali, dacă găsim un constructor care poate să facă asta?“, s-a adresat el proiectantului.
Răspunsul acestuia a fost prompt: categoric, nu. „Nu se poate. Costurile acelea nu pot fi suportate de nimeni pentru lucrările angajate. În acest moment, investiția nu va putea fi susținută cu bugetul din 2017“, a spus Mariana Trif. Proietul tehnic realizat de Getrix SA a costat 148.000 de lei.
Ce decizie a luat primăria
În cele din urmă, primarul Craiovei a anunțat că renunță la varianta de a transforma Casa Rusănescu în muzeu. Olguța Vasilescu a mai spus că „s-a pornit prost cu proiectul încă de la început“.
„Eu sunt obligată, ca primar, să trec pe ordinea de zi toate proiectele pe fonduri europene care se află în derulare. Și mie mi se pare diferența foarte mare. Nu contest ce spune doamna Trif, asta poate fi suma reală, dar este clar că s-a pornit prost proiectul de la început. Și s-a pornit prost nu doar vizavi de suma respectivă, ci prin faptul că noi pierdem o clădire. Noi, municipalitatea, pentru că ceea ce era Casa Căsătoriilor se va transforma într-un muzeu. Nu pot să dau vina nici pe colegii noștri pentru că la vremea respectivă ei au găsit o singură sursă de finanțare. Adică era deschisă axă doar pentru muzee și au vrut să profite să obțină bani pentru a reabilita această clădire.
Eu vă spun doar că primăria, consiliul local, va trebui să-și asume faptul că s-a făcut deja o investiție de 130.000 de lei pentru studiul de fezabilitate. Noi vrem să nu pierdem acești bani, adică avem un SF și îl aruncăm la gunoi. O să încercăm să găsim cu ADR o altă axă de finanțare pentru a avea în continuare această clădire pentru ceea ce era ea folosită. Adică o destinație de casă a căsătoriilor și nu de muzeu, care nu este necesar în această perioadă“, a afirmat primarul Craiovei.
