Poate fi mutată groapa de gunoi de la Craiova? Ministrul Mediului Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos, a afirmat joi, la Craiova, că trebuie găsită o soluție pentru ca groapa de gunoi de la Mofleni, acolo unde ajung acum deșeurile menajere din Bănie și din tot județul Dolj, să nu mai creeze probleme. Craiovenii se plâng de mirosul pestilențial care vine dinspre groapă și de faptul că celulele unde sunt depozitate deșeurile sunt umplute până la refuz.
„Nu știu care este strategia la nivelul județului Dolj și la nivelul orașului Craiova, de aceea o să am o discuție și cu doamna primar (Lia Olguța Vasilescu – n.r.) în acest sens. Depozitul de deșeuri nu ar trebui să fie cea mai mare problemă pentru că, dacă avem colectare selectivă, o cantitate nesemnificativă de deșeuri va ajunge aici. Neutralizarea deșeurilor sau incinerarea lor trebuie și ea analizată, dar cu mare atenție pentru că nu aș vrea să ajungem în situația de a polua prin arderea deșeurilor.
Colectare selectivă și deviere ar fi singura soluție, indiferent cine este administratorul gropii de gunoi, indiferent cine valorifică prin economie circulară cantitățile deviate. Nu vom rezolva problema niciodată dacă vom vorbi strict de depozitare. Asta am făcut de zece ani de zile. Am umplut de zece ori mai repede toate celulele din toate depozitele din țară, nu doar din Dolj sau București“, a afirmat Barna Tánczos.
Poate fi mutată groapa de gunoi de la Craiova? Barna Tánczos: „Trebuie găsită soluția legală de a muta groapa de gunoi din oraș“
Legat de varianta mutării gropii de gunoi de la Mofleni mult mai departe de Craiova, ministrul Mediului a afirmat că „nu pot să dau eu de la București soluția“. Demnitarul ar fi însă adeptul mutării depozitului de deșeuri de la Mofleni cât mai departe de Craiova, cu menținerea activității lui.
„Înțeleg că este foarte aproape de oraș, că este o problemă, dar înțeleg și că această groapă de gunoi a fost autorizată. Dacă depozitul funcționează ilegal el trebuie închis, dar dacă are autorizație de funcționare trebuie găsită o locație cât mai departe de oraș pentru a continua în viitorul apropiat activitatea acolo. Însă trebuie găsită soluția legală de a muta groapa de gunoi din oraș, astfel încât activitatea să nu fie suspendată de procese pe patru-cinci ani de zile, pentru că cei care se ocupă de acest depozit nu au venit aici dezinteresat, ci cu scopul de a face bani“, a precizat Barna Tánczos.
„Acea groapă nu a apărut acolo ieri și a fost, din păcate, autorizată și construită în condiții legale că altfel cineva i-ar fi oprit demult. E o problemă uriașă, cei care au dat autorizație nu s-au gândit de două ori, iar noi acum încercăm să scoatem bolovanul din apă“, a mai spus ministrul Mediului.
Poate fi mutată groapa de gunoi de la Craiova? Ce a propus Garda de Mediu Dolj
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a solicitat puncte de vedere și de la autoritățile competente, în speță Garda de Mediu Dolj și Agenția Județeană pentru Protecția Mediului. Garda de Mediu a venit cu varianta mutării gropii de gunoi de la Mofleni după ce vor fi umplute primele zece celule. În prezent, deșeurile menajere sunt depozitate în Celula 6, iar operatorul urmează să obțină autorizație și pentru Celulele 7, 8, 9 și 10.
„Cel mai bine ar fi să se treacă la construirea următoarelor celule, până la Celula 10, iar între timp să se găsească o altă locație pentru acest depozit. Nu văd unde se mai poate extinde groapa de gunoi de la Mofleni, doar nu o să intre cu ea în Parcul Tineretului. Să se obțină autorizațiile pentru restul celulelor, iar după umplerea Celulei 10 activitatea de depozitare să fie sistată aici și reluată în altă parte, evident cu același operator. Ar fi timp în următorii ani pentru a se găsi o altă locație. Noi asta am propus“, a dezvăluit Gheorghe Călinoiu, comisarul-șef al Gărzii de Mediu Dolj. O instituție care a aplicat deseori amenzi operatorului Depozitului de deșeuri de la Mofleni pentru tot felul de neregului constatate în activitatea de depozitare.
Ce spune ministrul Mediului despre poluarea din Craiova
În ceea ce privește cealaltă mare problemă a Craiovei, poluarea, ministrul Barna Tánczos a precizat că știe de acest aspect și că îl va discuta cu primarul Olguța Vasilescu.
„Știu că și Craiova are probleme de poluare a mediului, știu că are probleme cu particulele în suspensie PM 10 și PM 2.5, știu că are depășiri sau valori apropiate de cele maxime. O să mă întorc la Craiova pentru a analiza soluția locală de depozitare a deșeurilor și a analiza variantele propuse pentru îmbunătățirea calității aerului“, a spus Barna Tánczos. „Am avut o ședință și cu primarii de sector din București și cu primarul general despre poluare, una dintre cele mai mari probleme din Capitală și cred că și din Craiova, iar soluțiile trebuie căutate ori la nivel local, ori la nivel național. Sunt zone unde nu există poluare, dar sunt și zone unde suntem în situația de infringement, sunt comunități care pot rezolva problema pe plan local, comunități care poate nici nu-și dau interesul pentru rezolvarea problemei“, a adăugat demnitarul.
Barna Tánczos a precizat că principiul „poluatorul plătește“ este sfânt și trebuie respectat de fiecare dată. „România trebuie să decidă în 2021 dacă va folosi metoda taxării poluării ca o soluție de o reducere a poluării cel puțin în marile centre urbane. Vrem să extindem stațiile de măsurare, stațiile de monitorizare a poluării în toate aceste centre urbane – peste 140 de stații și senzori și cu cât rețeaua o să fie mai mare cu atât imaginea legată de poluare o să fie clară. Sunt zone din anumite centre urbane unde poluarea este alarmantă sau la nivelul maxim admis de Uniunea Europeană“, a afirmat ministrul.
Fără vreo taxă auto în 2021
Întrebat dacă va fi introdusă o nouă taxă auto în acest sens, Barna Tánczos a fost ferm: nu. Cel puțin „nu în forma în care a fost până acum“.
„Nu se va introduce nicio formă de taxă auto anul acesta și cu singuranță nu se va introduce niciodată o taxă auto sub forma în care a existat. În Europa, în vederea reducerii poluării aerului prin intermediul mijloacelor de transport sunt 24 de state care aplică diverse forme de descurajare și trei state membre care nu au nicio formă de taxare a poluării. Taxarea poluării nu este un scop în sine, pentru a se aduna bani la bugetul de stat, ci descurajarea formelor de poluare.
Deci, în concluzie, în niciun caz taxă auto, pentru că am văzut că în ultimii zece ani am pierdut toate procesele. Este o întrebare dacă folosim taxarea poluării ca o soluție a reducerii poluării și dacă folosim această soluție la nivel național sau doar local, acolo unde avem probleme, pentru că principiul poluatorul plătește este sfânt și trebuie respectat de fiecare dată“, a conchis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos.
Ministrul Mediului, așteptat cu foc și fum la Poiana Mare
De la Craiova, ministrul a plecat în județ pentru a vedea ce zone pot fi împădurite în comunele doljene Poiana Mare și Călărași, care se confruntă cu problema deșertificării. La Poiana Mare a fost așteptat cu foc și fum, după ce mai mulţi săteni au dat foc la deşeuri pe un câmp. „În urmă cu câteva momente, chiar în timpul vizitei de lucru a ministrului Tánczos Barna în localitatea Poiana Mare, a fost surprinsă o ardere necontrolată de deşeuri pe un câmp din apropierea localităţii, care degaja un fum gros, cu potenţial impact asupra calităţii aerului”, a transmis chiar Ministerul Mediului pe pagina de Facebook.
Potrivit ministrului Barna Tánczos, problema împăduririlor este una generală la nivel naţional, dar „pentru zona de sud a ţării este nevoie de un program bazat pe studii ştiinţifice prin care să fie oprit fenomenul de deşertificare“. Demnitarul a mai precizat că există fonduri disponibile pentru finanţarea programului de împădurire și că trebuie găsite şi terenurile care să fie puse la dispoziţia autorităţilor. El a afirmat că programul de combatere a deşertificării va fi pe cel puţin 10 ani.
