Ministerul Energiei și reprezentanții Complexului Energetic Oltenia(CEO) au finalizat și transmis Comisiei Europene răspunsurile la întrebările primite în cadrul anchetei începute de organismul european la compania energetică. Comisia Europeană a început pe 5 februarie o anchetă la CEO cu privire la acordarea ajutorului de stat primit de companie, dar și în privința modului în care a fost fundamentat Planul de restructurare și decarbonare 2021 – 2025.
Planul de restructurare prevede închiderea etapizată a cinci grupuri energetice, a trei cariere miniere și externalizarea Sucursalei Craiova II cu cele două grupuri aferente. Închiderea etapizată va avea loc în paralel cu investițiile în grupurile pe gaze naturale și vor fi construite parcuri fotovoltaice.
Planul de restructurare și decarbonare prevede investiții în unități noi de producție cu o capacitate instalată cumulată de până la 2.000 MW. Astfel, se are în vedere: construcția a 8 parcuri fotovoltaice la Turceni, Rovinari și Ișalnița cu o capacitate instalată totală de circa 700 MW; reabilitarea/retehnologizarea și modernizarea microhidrocentralei de la Turceni cu o capacitate instalată de 10 MW; dezvoltarea de capacități noi pe gaze naturale cu o capacitate instalată totală de până la 1.300 MW, la Turceni și Ișalnița.
Depind de ajutoare de stat
De avizul primit pentru Planul de restructurare depinde acordarea în continuare a ajutoarelor de stat pentru CEO, destinate plății certificatelor de CO2. Compania nu are altă variantă pentru a achita certificatele până la sfârșitul lunii aprilie, dacă nu va accesa un împrumut bacar cu garanție guvernamentală. Complexul Energetic Oltenia nu se confruntă cu lipsa de fonduri pentru plata certificatelor de CO2, dar și cu presiunile constante din partea organziațiilor de mediu.
Este cazul Greenpeace care a și depus o sesizare la Comisia Europeană în care contestă Planul de restructurare. În opinia Greenpace România, Complexul Energetic Oltenia ar trebui să renunțe mai repede la grupurile pe cărbune pentru a reduce costurile cu plata certificatelor de CO2. Potrivit unui comunicat de presă al Greenpeace România, ajutorul de stat destinat Complexului Energetic Oltenia este sub semnul întrebării, ca urmare a investigației Comisiei Europene.
E în joc soarta a 36.000 de oameni
Conform Greenpeace, lansarea unei analize amănunțite a unui ajutor de stat semnalează faptul că există dubii serioase din partea Comisiei asupra compatibilității dintre ajutorul de stat și piața internă.
Pentru ca ajutorul de stat să fie aprobat, autoritățile române trebuie să aducă modificări substanțiale planului depus inițial (ipoteza cea mai plauzibilă) sau, alternativ, și puțin probabil, să aducă contraargumente solide pentru a răspunde obiecțiilor Comisiei Europene. În caz contrar, Comisia va interzice implementarea planului de restructurare propus de CEO, calificându-l drept ajutor de stat incompatibil.
„Consecințele pentru CEO pot fi dezastruoase, din păcate cu repercusiuni pentru întregul județ Gorj. Aproximativ 36.000 de oameni și familiile lor au un loc de muncă legat, direct sau indirect, de activitatea companiei.
Declarațiile liniștitoare făcute de oficialii români nu sunt tocmai exacte: marea majoritate a cazurilor de ajutor de stat sunt, de fapt, închise fără obiecții în două luni. Totuși, pentru cazurile ce prezintă o complexitate mare, investigația aprofundată este procedura abordată. Comisia Europeană va publica, cel mai probabil în următoarele săptămâni, decizia și motivația de începere a investigației, urmând apoi perioada de 30 de zile în care toate părțile interesate pot depune comentarii.”, se menționează în comunicat.
Greenpeace vrea închiderea totală a mineritului din Gorj
Potrivit aceleiași informări a Greenpeace, până la decizia finală a Comisiei Europene, guvernul român nu va avea dreptul să acorde ajutorul de care CEO are nevoie. Dacă o va face, CEO va fi obligată printr-o decizie legală să restituie ajutorul. Comisia Europeană nu are un termen formal pentru finalizarea unei investigații aprofundate, iar durata ei depinde de o multitudine de factori, precum complexitatea cazului, calitatea informațiilor primite și nivelul de cooperare cu statul membru implicat.
În opnia reprezentanților Greenpeace, cu toate presiunile venite din partea României, e destul de probabil ca investigația Comisiei Europene să nu fie finalizată în luna aprilie. „Până la sfârșitul lunii aprilie, CEO trebuie să achiziționeze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare anului 2020. Dacă nu va obține acordul Comisiei Europene pentru plata ajutorului de stat, se va aplica o penalitate de 100 euro/tonă de CO2 pentru nerespectarea obligației de achiziție a certificatelor.
Conform informațiilor puse la dispoziție de CEO
Conform informațiilor puse la dispoziție de CEO în planul de decarbonare, pentru anul 2020 emisiile companiei totalizează peste 7 Mt CO2. La cotația actuală a certificatelor, suma pe care compania trebuie să o plătească va depăși 266 de milioane de euro. În cazul în care CEO nu va reuși să cumpere certificatele de emisii până la finalul lunii aprilie, suma totală de plată, incluzând penalitățile, va fi de 966 milioane de euro doar pentru emisiile din 2020. Sumele neplătite se vor reporta în anul următor. Decizia de a elimina cărbunele din mixul energetic este esențială. Planul de restructurare al CEO nu are șanse să fie aprobat în actuala formă, soluția fiind renunțarea la producția pe cărbune după anul 2025.
Altfel, compania va fi împovărată în fiecare an de plata certificatelor de emisii, mai ales în condițiile în care, conform unei analize Greenpeace, emisiile de CO2 vor crește în 2030 față de 2020 cu 28% în urma aplicării așa-ziselor măsuri de decarbonare. Cheltuielile totale generate de emisiile companiei pot depăși 3,68 miliarde de euro în următorii 10 ani, fără să fie luate în calcul posibilele penalități. CEO nu are aceste fonduri și nu le va mai putea accesa sub formă de ajutoare de stat.”, se mai menționează în document.
