La cinci ani de când Primăria Craiova i-a notificat pe craiovenii care locuiesc în blocuri construite înainte de 1978 că sunt obligați să-și expertizeze tehnic imobilele, în Craiova doar nouă blocuri au făcut această expertiză. Expertiza vizează atât proprietatea individuală, apartamentul, cât și părțile comune ale unui bloc.
Aceasta trebuia să se facă într-un interval de doi ani. După realizarea expertizei, proprietarul avea la dispoziție doi ani pentru realizarea proiectului de consolidare și încă doi ani pentru lucrările de consolidare. În total, șase ani. Proprietarul este responsabil să avertizeze ulterior asupra riscului pe care îl prezintă respectiva clădire.
El trebuie să afișeze panouri de înștiințare la intrarea în clădirea înscrisă într-o clasă de risc seismic, în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică.
Timpul s-a scurs şi nici o asociaţie nu a dus la bun sfârşit vreo expertiză. Între timp legea s-a modificat şi tremenul pentru expertizele tehnice în vederea încadrării acestora în clasă de risc seismic s-a prelungit până la data de 1 iunie 2024( Legea nr. 170 din 7 octombrie 2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor).
„Primăria municipiului Craiova a făcut, de-a lungul timpului, mai multe notificări scrise către proprietari, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari cu privire la obligaţia ce le revine de a acţiona în solidar, pentru expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a întregii construcţii. Asociaţia de proprietari cât şi proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, îşi asumă riscul şi răspunderea pentru efectele potenţiale ale seismelor în situaţia în care nu se conformează obligaţiilor legale.
La nivelul municipiului Craiova, au fost făcute, până la această dată, 28 de expertize tehnice, astfel:
Cat. III – 9 clădiri
Cat. II – 8 clădiri
Cat. I – 6 clădiri
Cat. IV – 5 clădiri
Dintre acestea, doar nouă blocuri și două case au fost expertizate, restul de până la 28 de clădiri fiind instituții publice”,se precizează într-un răspuns al Primăriei Craiova.
De unde iau proprietarii banii
Craiovenii care au încercat să expertizeze blocul în care stau n-au reușit fiindcă au găsit greu experţi în domeniu, dar mai ales pentru că nu au sumele necesare efectuării unei astfel de expertize.
În plus, pentru expertizarea blocurilor care pot prezenta risc seismic, proprietarii sau asociațiile trebuie să facă rost de documentația după care s-a făcut blocul – cartea tehnică și proiectul de execuție.
Totodată, pe lângă această documentație trebuie să existe și cadastru. În cartea tehnică ar trebui să fie date referitoare la execuția lucrării, materialele cu care s-a lucrat, calitatea oțelului folosit. Dacă nu sunt aceste date, trebuie făcute măsurători, cadastru, abia apoi se poate face expertiza tehnică. În cazul în care nu se cunosc aceste elemente se ajunge să se comande lucrări de laborator, încercări pe construcție cu aparate care determină calitatea betonului, cantitatea de armătură. În Craiova nu există astfel de laboratoare, iar lucrările se pot face doar în București, Timișoara și Cluj. Costurile pentru expertizare pleacă de la 1 euro/mp suprafață desfășurată.
Fondurile necesare pentru finanțarea cheltuielilor privind expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție la construcțiile existente se vor asigura după cum urmează:
Pentru locuințele proprietate privată a persoanelor fizice fondurile necesare privind finanțarea cheltuielilor pentru expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție se vor asigura astfel:
din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru expertizarea tehnică;
din sursele proprii ale proprietarilor, din despăgubiri acordate de societățile de asigurare și/sau din credite, pentru proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție.
Expertiza se face prin asociaţia de proprietari
Prin urmare, reprezentanții proprietarilor vor fi cei care vor discuta cu locatarii care suportă costurile. Vor angaja experții autorizați și vor transmite la final rezultatul expertizei către administrația locală.
Asociaţia de proprietari cât şi proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, îşi asumă riscul şi răspunderea pentru efectele potenţiale ale seismelor în situaţia în care nu se conformează obligaţiilor legale.
Contravențiile au fost introduse în anul 2019 și sunt valabile după finalizarea termenului legal în care asociațiile sunt obligate să își facă expertizele, respectiv după data de 1 iunie 2024.
Majoritatea asociațiilor se plâng fie că proprietarii nu sunt de acord cu aceste expertize. Locatarii spun că nu au sumele necesare susținerii acestei expertize.
„Nu am vorbit cu un expert. Trebuie să discutăm mai înainte cu proprietarii. Locatarii abia își plătesc întreținerea. Expertiza este foarte scumpă din câte am auzit Noi am vorbit cu proprietarii, chiar şi într-o Adunăre Generală. Ce facem cu proprietarii care sunt plecați din țară, cu cei care au datorii?“, se întreabă Gheorghe Mateescu, președintele Asociației 4 AS Craiovița Nouă.
La rândul lor locatarii spun că asociaţia de proprietari din care fac parte nu-şi dă interesul.
„Personal nu am auzit şi nici nu cred că sunt prea interesaţi cei de la asociație ca să facă astfel de demersuri”, spune un proprietari din blocul F6, Brazda lui Novac.
Clădiri care s-ar prăbuşi la primul cutremur
În Craiova sunt expertizate și încadrate într-o clasă de risc seismic 28 de clădiri. Dintre acestea, 8 figurează în clasa de risc seismic II, iar 9 în clasa de risc seismic III. În clasa de risc seismic sunt încadrate 6 clădiri, iar în clasa IV – 5 clădiri. Asta înseamnă că, în cazul unui cutremur, ar suferi degradări structurale majore, dar au șanse să nu se prăbușească.
O singură clădire este încadrată în cea mai periculoasă categorie, clasa I și este tocmai fostul sediu al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dolj de pe strada C.D. Fortunescu nr. 2. Chiar dacă nu își mai desfășoară activitatea la această adresă, pompierii au trăit periculos până când s-au mutat într-un sediu nou. Clasa I de risc seismic înseamnă că, în caz de cutremur, clădirea nu mai rămâne în picioare.
Pe listă se regăsesc instituții din domeniul sănătății și administrației publice, dar și case sau blocuri de locuințe.
De exemplu, următoarele clădiri în care funcționeză instituții de stat au probleme de siguranță:
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș“ – secția TBC (construit în 1933), Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie – Pavilion Psihiatrie 2 (construit în 1908), Grădinița „Elena Farago“ (construită în 1976) și Administrația Finanțelor Publice Dolj de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 10 (construit în 1900). Totuși, unele dintre aceste clădiri au fost recent reabilitate. În ele lucrează sau învață sute de persoane.
Restul de imobile adăpostesc locuințe și spații comerciale. În blocul Casa Albă de pe strada Theodor Aman, construit în 1926 și unde, oficial, locuiesc 142 de persoane. Acestea sunt o parte din datele pe care le deține, în prezent, Primăria Craiova, dar, în realitate, numărul imobilelor, care s-ar prăbuși în cazul unui cutremur este mult mai mare.
