Localnicii care stau în apropierea Penitenciarului Pelendava se plâng de mirosul greu care emană de la ferma de animale din incinta acestuia.
Aceştia susţin că dejecţiile rezultate de la animalele care sunt crescute în fermă sunt depozitate într-un loc deschis şi împrăştie în jur un miros greu.
Mizeriile sunt lăsate aici până se descompun, timp în care degajă pe o rază de câteva sute de metri de jur împrejur un miros greu de grajd. Cantitatea de bălegar rezultată zilnic este una semnificativă din moment ce în fermă sunt crescute 241 de bovine, 4 cabaline şi 1417 de suine.
„La momentul prezent în cadrul fermei agrozootehnice a Penitenciarului Craiova-Pelendava se regăsesc următoarele categorii de animale: bovine 241 capete, cai-4 capete, suine-1417 capete. Penitenciarul Craiova-Pelendava, şi, implicit activitatea de producţie, funcţionează conform Hotărârii nr.347 din 30 aprilie 1999 privind transmiterea unei subunităţi de producţie din administrarea Regiei Autonome „Rasirom” în administrarea Ministerului Justiţiei-Direcţia Generală a Penitenciarelor. Activitatea de producţie a penitenciarului este autorizată sanitar-veterinar de către Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj” se arată într-un răspuns dat de reprezentanţii Penitenciarului Craiova Pelendava.
În acelaşi răspuns se precizează:
„Dejecţiile grosiere rezultate din activitatea de creştere a animalelor sunt depozitate pe o platformă betonată autorizată, în vederea descompunerii biologice. Dejecţiile lichide sunt preluate în vederea epurării (în 3 trepte- fizică, chimică şi biologică) de către staţia proprie de epurare”.
Depozitul cu bălegar, sursă de miros
Depozitul cu dejecţii este în fapt o platformă betonată, în aer liber. Aici resturile grosiere se descompun , iar cele lichide sunt duse într-o staţie de epurare proprie. Cu toate acestea băligarul provenit de la porci şi vaci emană un miros pestilenţial care poluează olfactiv întreaga zonă. Mirosurile greu de suportat fac parte din peisajul cotidian în această zonă de la ieşirea din oraşul Craiova. Cum unitatea este una cu un regim special, este mai greu să pătrună aici până şi autorităţile în domeniul mediului.
„Acolo este o situaţie aparte. Este o instituţie militarizată, cu un regim diferit. Noi am mai avut sesizări cu privire la această instituţie, dar legat de ambrozie. Am avut atunci cu dumnealor o discuţie amiabilă şi au înţeles să facă ceva cu cele 55 de hectare de teren. Reclamaţii cu privire la miros nu am avut până la acest moment.Într-adevăr, noi şi DSP-ul avem competenţă în această speţă. Noi nu putem intra la acest moment în incintă şi să controlom această zonă. Vom lua totuşi legătura cu reprezentanţii penitenciarului şi vom vedea ce probleme sunt acolo. Probabil că cetăţenii care reclamă au terenurile aproape de locaţia penitenciarului. Vom vedea ce se poate face în acest caz”, spun reprezentanţii Gărzii de Mediu Dolj.
Ce condiţii trebuie să îndeplinească un depozit de gunoi de grajd
Conform Codului de Bune Practici Agricole, fermierii au următoarele obligaţii:
Să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd fără defecte structurale, a căror mărime trebuie să depăşească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ţinând seama de perioada cea mai lungă de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol.
Depozitarea gunoiului de grajd se poate face în depozite permanente sau depozite temporare în câmp, pe terenul pe care va fi împrăştiat.
Depozitele permanente (platforme special amenajate) pentru exploataţiile cu un număr mare de animale sunt construite din beton, hidroizolate la pardoseală şi prevăzute cu pereţi de sprijin înalţi de 2 metri, de asemenea hidroizolaţi, şi cu praguri de reţinere a efluentului şi canale de scurgere a acestuia către un bazin de retenţie.
Platformele trebuie amplasate la o distanţă de cel puţin 50 m faţă de locuinţe şi sursele de apă potabilă, să aibă o capacitate suficientă de stocare, să aibă drumuri de acces şi să nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apă sau cu apă freatică la mică adâncime.
Capacitatea de stocare a platformelor depinde de numărul de animale din fermă, sistemul de creştere al animalelor (cu sau fără aşternut) şi perioada maximă de stocare, determinată de perioada de interdicţie pentru aplicarea în teren a gunoiului de grajd.
Baza platformei trebuie să aibă o înclinare de cca 2-3% spre una din marginile platformei, unde se amplasează un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat în timpul fermentării.
Capacitatea bazinului de colectare se stabileşte în funcţie de capacitatea platformei (cca 4-5 m3 pentru fiecare 100 t gunoi proaspăt) şi de ritmul de evacuare a mustului de gunoi (o dată sau de mai multe ori pe an).
De la fermă de partid la puşcărie
Penitenciarul cu Regim Semideschis Pelendava este amplasat la opt kilometri de Craiova, pe şoseaua Craiova – Caracal. Istoricul acestei unităţi este destul de complicat. Pâna în ’90, cele 950 de hectare de teren arabil şi alte 19 ocupate de cladiri şi curţi au umplut pivniţele membrilor de partid de vază ai judeţului, şi nu numai. Cu alte cuvinte, a fost „fermă de partid“ – fostă anexă PCR, înfiinţată înainte de 1960 şi care ulterior a aparţinut de Oficiul Economic Central Carpaţi.
Pe 1 septembrie 1990, ferma s-a transformat în Întreprinderea Agroindustrială de Producţii şi Prestaţii Craiova, dar pentru scurt timp. La nici un an, Serviciul Român de Informaţii Bucureşti a preluat-o, botezând-o de-a lungul timpului în mai multe feluri: Societatea „Pelendava“ Craiova, Regia Autonomă Pelendava, UM 05099. În iunie 1999, fosta ferma de partid devine puşcărie, profil pe care îl are şi astăzi. Mai mult decât atât, este singura unitate cu sistem penitenciar semideschis din ţară.
