Descoperire istorică pe o zonă prin care trebuie să treacă Drumul Expres Craiova-Piteşti. Este vorba despre un sit arheologic în care s-au găsit morminte ce datează de mii de ani, altele de sute de ani, diferite podoabe şi alte elemente folosite de oamenii din epoci precum neolitică, medievală, medievală timpurie şi medievală târzie. Responsabilul acestui sit arheologic spune că, deocamdată, lucrările la Drumul Expres nu vor fi întârziate.
Lucrările, începute în aprilie
Situl arheologic se află exact în zona de graniţă dintre satul Gârleşti din comuna doljeană Gherceşti şi satul Pieleşti, din comuna cu aceeaşi nume. Mai mulţi muncitori sapă de zor, după indicaţiile clare ale specialiştilor, pentru a scoate la suprafaţă tot ce se mai poate găsi.
Locul este înţesat de gropi, în care s-au găsit schelete întregi, doar anumite oase sau oale în care se află oase provenite de la oameni arşi pe rug. „Lucrările au început pe 6 aprilie 2021 şi am descoperit mai multe aşezări din epoci diferite: epoca eneolitică, epoca neolitică, epoca medievală, epoca medievală timpurie şi epoca medievală târzie. Lângă aceste aşezări, pe o zonă mai ridicată, am identificat şi două necropole. Una este de inhumaţie şi datează din epoca medievală târzie. Cealaltă este de epocă romană și aparţine unei populaţii daco-romane din Imperiul Roman“, a spus pentru GdS Gabriel Bălan, arheolog al Muzeului Naţional Alba Iulia, responsabil de acest sit.
Situl se întinde pe cinci hectare
Locul pe care se întinde situl arheologic are aproximativ cinci hectare, iar specialiştii spun că zona nu se va extinde. „Nu vom extinde zona de căutări, noi lucrăm doar pe perimetrul predat de antreprenor. Suprafaţa este de aproximativ cinci hectare şi urmează să săpăm toate complexele identificate de noi. Până în acest moment, noi am numerotat până la 800 de complexe arheologice. Acestea includ morminte de inhumaţie, mominte de incineraţie, şanţuri, locuinţe, cuptoare, gropi, vetre. Cam tot ce poate fi găsit într-un sit arheologic, “, a mai spus Gabriel Bălan.
Arheologul a vorbit și despre obiectele care au mai fost descoperite. „În momintele pe care le cercetăm noi se descoperă, bineînţeles, şi podoabe. Ele pot fi reprezentate de fibule, inele, brăţări, pandantive, mărgele din sticlă sau arme precum vârfuri de suliţă sau lame de pumnal şi de cuţit. Necropola de inhumaţie datează din epoca medievală târzie, pe care noi o evaluăm, deocamdată, undeva la secolele XVI-XVIII, în mare. Necropola de incineraţie datează din secolele II- III. Noi presupunem că acest proces al incinerării indivizilor din epoca romană a început cu arderea lor pe un rug din lemn. În urma arderii rămâneau doar oasele calcinate. Apoi acestea erau culese de pe rug şi puse ori în gropi simple, ori în oale de lut“, a mai declarat Gabriel Bălan.
Căutările se fac cu muncitori necalificaţi
Săpăturile şi diverse alte activităţi necare în situl arheologic se fac cu o echipă de muncitori necalificaţi. Aceştia sunt coordonaţi îndeaproape de specialişti ai Muzeului Naţional Alba Iulia, cei care au obţinut, prin contract, aceste lucrări. „Muncitorii de pe şantier sunt puşi la dispoziţie de firma Tirrena Scavi, cea care se ocupă de lucrările la Drumul Expres Craiova-Piteşti. Sunt muncitori necalificaţi, dar în perioada aceasta de două luni putem spune că s-au calificat deja în lucrările pe care le execută. Au învăţat să facă pe teren exact ce le cerem noi. Din ce ştiu eu, în general aşa se lucrează“, a mai spus arheologul.
Lucrările la Drumul Expres Craiova-Piteşti nu sunt întârziate
Chiar dacă lucrările la Drumul Expres Craiova-Piteşti sunt în plină desfăşurare, se pare că descoperirea făcută în zona Pieleşti nu a provocat nicio întârziere. „Noi sperăm să nu întârziem lucrările la Drumul Expres. Cel puţin, până în acest moment, nu am întârziat graficul de lucrări al firmei Tirenna Scavi. Dar nu este exclus, nu se ştie sigur. Însă, colaborăm foarte bine cu antreprenorul, şi lucrările se vor desfăşura după un calendar strict. De exemplu, în acest moment, suntem pe o zonă prioritară pentru beneficiar. Noi vom rezolva această zonă mai repede faţă de alte zone“, a adăugat Gabriel Bălan.
După ce toate cercetările din cadrul sitului vor ajunge la final, toate obiectele vor ajunge la Muzeul Naţional din Alba Iulia. Apoi, se vor întoarce în Dolj. „Toate materialele pe care noi le colectăm de pe acest sit arheologic vor fi spălate, prelucrate. Materialele mai speciale vor intra într-un proces de restaurare şi conservare la muzeul din Alba Iulia. Ulterior, ele vor fi predate Muzeului Olteniei din Craiova. Acest lucru se face în baza unul protocol pe care îl avem cu această instituţie“, a încheiat Gabriel Bălan, arheolog Muzeul Naţional Alba Iulia.
