Telenovela „cartierul chinezesc“ de care craiovenii au parte încă din anul 2013 va continua. Doar regizorul se schimbă. Soarta ansamblului de locuinţe de pe strada Caracal din municipiul Craiova depinde acum de Ministerul Apărării Naţionale (MApN). El este cel care va scrie noul scenariu, iar de regie se va ocupa Guvernul României. Asta reiese dintr-un răspuns transmis GdS chiar de către MApN.
În urmă cu aproape două săptămâni, Gazeta de Sud descria situaţia cartierului chinezesc, pornind de la afirmaţiile primarului Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu. Aceasta menţiona că nu a primit niciun răspuns de la guvern cu privire la cartierul de pe strada Caracal, dar că a propus executivului trei variante de continuare a proiectului.
„Nu am niciun semn de la guvern legat de cartierul chinezesc. Le-am pus pe masă trei variante, din care să o aleagă pe cea pe care o consideră mai bună. Prima este cea în care Ministerul Apărării, din bugetul pe care îl are, să termine aceste locuinţe, iar ele să fie destinate militarilor, aşa cum ar fi normal. O a doua variantă propusă a fost aceea ca terenul să fie dat la ANL și să fie construite locuinţe pentru tineri, iar a treia variantă a fost aceea ca terenul să fie întors la municipalitate, pentru că noi l-am pierdut de câţiva ani, şi să construim noi aceste locuinţe“, susţinea Olguța Vasilescu.
Scurt istoric al cartierului chinezesc
După cum se ştie, iniţiativa construirii a 1.800 de locuinţe pe terenul de pe strada Caracal aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale a aparţinut chiar actualului edil al Craiovei. Proiectul a demarat cu mare tam-tam în 2013, dar a fost abandonat în primăvara anului 2017, după ce firma chineză Shandong Ningjian, contractată de primărie pentru a construi cele 1.800 de locuințe, a intrat în incapacitate financiară și a renunțat la investiție.
Aflată atunci la primul mandat de primar, Lia Olguța Vasilescu promitea locuinţele „până la finele anului 2016“. Terenul fusese cedat municipalității prin hotărâre de guvern, cu condiția ca primele 250 de locuințe să fie destinate angajaţilor MApN. Locuinţele respective nu au fost însă gata nici la primul termen (ianuarie 2017), nici la cel de-al doilea (ianuarie 2020), aşa că terenul a revenit la Ministerul Apărării și așa a rămas.
Telenovela „cartierul chinezesc“ continuă cu alt regizor. Cum va rezolva problema Ministerul Apărării
După ce s-a încercat, fără rezultat, o nouă prelungire a termenului de predare a locuinţelor din cartierul chinezesc până în ianuarie 2023, pentru cele 250 de locuințe, respectiv decembrie 2030 pentru restul de 1.550 de locuințe, terenul a revenit de drept în proprietatea statului. Lucru explicat şi de către Ministerul Apărării Naţionale în răspunsul oferit GdS la întrebarea legată de soarta cartierului chinezesc din Craiova.
„Terenul la care faceți referire revine de drept în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale, conform dispozițiilor legale în vigoare, întrucât Consiliul Local al Municipiului Craiova nu a îndeplinit obligațiile prevăzute la art. 2 alin. (2) și art. 3 din HG 1052/2013, cu modificările ulterioare, referitoare la realizarea programului de locuințe și punerea la dispoziția Ministerului Apărării Naționale a unui număr de 250 unități locative în vederea cumpărării de către personalul propriu. Întrucât autoritatea publică locală a realizat pe terenul imobilului doar o parte din blocurile de locuințe, aflate în diferite stadii de execuție, care se află în proprietatea Municipiului Craiova, modalitatea revenirii imobilului la Ministerul Apărării Naționale trebuie reglementată conform prevederilor art. 292 alin. (9), (10) și (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare“, a precizat MApN.
Au fost cerute documente justificative de la Primăria Craiova
Ministerul Apărării Naționale a mai menţionat că a „derulat procedurile prevăzute de lege pentru obținerea documentelor justificative de la Primăria Municipiului Craiova în vederea efectuării demersurilor pentru revenirea imobilului în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale și a solicitat un punct de vedere Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în calitate de inițiator al Codului administrativ, cu privire la modul de reglementare“.
„După parcurgerea acestor proceduri, MApN va promova o notă la Guvernul României în vederea revenirii imobilului în domeniul public al statului, în conformitate cu prevederile Codului administrativ“, se mai arată în răspunsul ministerului.
Telenovela „cartierul chinezesc“ continuă cu alt regizor. Ce aşteaptă MApN
Cu alte cuvinte, trebuie mai întâi ca şi construcţiile realizate să ajungă în proprietatea statului şi în administrarea MApN, aşa cum s-a întâmplat cu terenul. Numai că aici lucrurile au fost clar reglementate în Hotărârea de Guvern 1052/2013: nu termini locuinţele în termenul stabilit, terenul revine statului. Cu blocurile deja începute situaţia se complică puţin, pentru că ele aparţin Primăriei Craiova, iar cine va continua proiectul trebuie să deţină nu doar terenul, ci şi construcţiile existente. De aceea, MApN cere şi sprijinul Ministerului Dezvoltării pentru a şti cum reglementează situaţia.
„După reglementarea situației juridice a imobilului (construcţiilor – n.r.) în sensul transmiterii acestuia în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale, va fi luată o decizie la nivelul Executivului privind entitatea care va prelua imobilul în vederea continuării programului de locuințe“, a conchis Ministerul Apărării Naţionale.
Aşadar, după ce şi scheletul cartierului chinezesc va ajunge în proprietatea statului şi în administrarea MApN, Guvernul României va fi cel care va decide cine va continua proiectul. Cele mai mari şanse le-ar avea tot Agenţia Naţională pentru Locuinţe, pentru că ea a fost cea care, după ce a preluat în 2018 cartierul chinezesc de la Primăria Craiova, a realizat proiectul tehnic al primului bloc (L2) şi a adunat cererile de locuinţe. Blocurile urma să se construiască prin credit ipotecar, adică exclusiv cu banii beneficiarilor.
