Poluarea aerului din Craiova a intrat în atenţia autorităţile locale care vor să adopte un Plan integrat de calitate a aerului. În acest sens, primăria a comandat un studiu cu privire la calitatea aerului şi s-a axat pe doi poluatori, particule în suspensie PM10 și oxizi de azot. Din păcate, studiul este cam vechi, acesta fiind efectuat în anul 2018.
Studiul are scopul de-a determina care sunt principalii poluatori din Craiova, cu ce este „otrăvit” aerul şi ce măsuri trebuie să ia autorităţile.
În 2018 când s-a făcut studiul, pentru PM10 nu a fost depășită valoarea limită anuală. Numărul de depășiri al valorii la 24 ore/zilnice, 46 a fost mai mare decât cel permis prin lege, adică 35.
Pentru NO2 nu s-a înregistrat depășirea valorii limită anuale și nici un număr mai mare de depășiri ale valorii limită orare decât cel permis.
Trei surse de poluare
Studiul de calitate a aerului a fost elaborat pentru anul 2018 și se referă doar la sursele de emisie pentru oxizi de azot (NOx) și PM10 amplasate în municipiul Craiova.
Acestea sunt de trei feluri: surse fixe, surse de suprafaţă şi surse mobile.
Cine poluează aerul din Craiova
Conform studiului care stă la baza Planului poluare provine din două surse, cea fixă şi cea mobilă
Ca sursă fixă de poluare, principalul operator responsabil de cea mai mare cantitate de noxe este Sucursala Electrocentrale Craiova II, care generează 1585.96 tone/an de NOx și 85.52 tone/an de PM10 la nivelul anului 2018, reprezentând peste 98% din cantitatea totală de noxe provenită din sectorul industrial. Pe listă se mai regăsesc SC Elpreco SA, SC Heineken Romania SA şi SC. Ford.
Între sursele mobile care generează poluare se regăseşte transportul urban, traficul rutier. Transportul reprezintă una dintre sursele principale de poluare cu precădere la nivel urban. Este prima categorie de surse cheie pentru cantitățile de particule în suspensie PM10 și oxizi de azot. Ca substanțe poluante, pe primul loc se situează gazele de eșapament evacuate în atmosferă, transportul fiind o sursă principală de
poluare urbană și trans-urbană.
Alte surse de poluare
Tot din studiu reiese că alte surse de poluare sunt reprezentate de locuinţe mai precis instalații de ardere cu putere mai mică de 50 MWt utilizate pentru încălzire, prepararea hranei și prepararea apei calde menajere. Acest sector este influențat în mod direct de numărul de locuințe și de modul de încălzire al acestora , termoficare, centrale termice de apartament, sobe pe combustibil fosil-lemn, cărbune.
Şantierele sunt o altă sursă de poluare. Aici intră activitățile de construcții din șantiere, demolări, lucrări edilitare realizate atât de agenți economici cât şi de primărie. Şantierele de construcții sunt generatoare de PM10. De asemenea un aport negativ au şi poluatorii din afara Craiovei cum ar fi halda de cenuşă de la Işalniţa şi cea din zona cunoscută sub denumirea de Valea Mânăstirii, ambele aparţinând CE Oltenia.
Ce trebuie să facă primăria să protejeze calitatea aerului
Planul pe care primăria urmează să-l adopte are drept scop identificarea şi luarea unor măsuri de către autorităţi care să ţină în frâu poluarea.
Unele dintre principalele măsuri propuse vizează reducerea emisiilor din traficul rutier. Acestea sunt:
„salubrizarea mai eficientă a străzilor; promovarea, îmbunătățirea și extinderea transportului public; dezvoltarea infrastructurii pentru mașinile electrice; reabilitarea si modernizarea străzilor și aleilor”, se arată în studiu.
Totodată se urmăreşte reducerea emisiilor din încălzirea în sectorul locuinţelor. Aceasta se poate face prin: „reabilitarea rețelelor de distribuție a energiei termice; reabilitare termică a clădirilor publice”.
În plus, autorităţile mai pot extinde spațiile verzi şi să crească numărul de arbori plantați în oraş.
Reabilitarea străzilor şi achiziţionarea de mijloace de transport în comun ecologice cu precădere electrice ajută la reducerea poluării aerului.
În total, studiul a identificat 15 măsuri pe care autorităţile trebuie să le îndeplinească, între acestea sunt: modernizarea arterelor de circulație, reabilitare termică a clădirilor rezidențiale, modernizarea sistemului de distribuție a energiei termice la consumatorii finali, creșterea suprafețelor de salubrizare mecanizată, amenajare instalație de semaforizare în intersecția străzilor Brestei și Pelendava.
Ce au cerut craiovenii
Planul a fost supus atenţiei craiovenilor. Pe perioada desfășurării procedurii de informare și consultare a publicului pentru acest proiect au fost înregistrate la Primăria Craiova 23 de sugestii şi sesizări, din care: