Centrul logistic care se construieşte pentru Lidl România pe un teren de 23 ha din intravilanul comunei doljene Cârcea a devenit mărul discordiei dintre Consiliul Judeţean şi Armată.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a intervenit pentru UM 01803 Cârcea şi dat în judecată CJ Dolj, Lidl România şi firma de construcţii (Bog Art SRL), solicitând suspendarea autorizaţiei de construire. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Dolj, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, iar ieri a avut loc prima înfăţişare. „Războiul“ a început cu o amânare a judecării cauzei pentru data de 9 mai, dar se anunţă de durată. Pe scurt, Armata susţine că în eliberarea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire nu s-a ţinut cont de radarul militar de supraveghere și control al utilizării spațiului aerian aflat pe raza comunei Cârcea. Din acest motiv, pentru construirea depozitului logistic ar fi fost obligatoriu şi avizul Statului Major General. Aviz care nu a fost luat.
De partea cealaltă, Consiliul Judeţean Dolj susţine că toate documentele au fost emise respectând legile și normativele specifice în vigoare şi că acel aviz nu se impunea. În megaafacerea imobiliară a vânzării celor 23 de hectare către Lidl România s-a implicat, personal, chiar primarul din Cârcea, Valerică Pupuză. Şi nu doar în calitate de edil, prin adresele trimise către CJ Dolj şi documentele puse la dispoziţia instituţiei pentru eliberarea certificatului de urbanism şi, ulterior, a autorizaţiei de construire (Primăria Cârcea nu are Direcţie de Urbanism), ci şi ca persoană direct interesată.
Centrul logistic Lidl de la Cârcea. Cine sunt beneficiarii afacerii cu terenuri
Primarul Pupăză este unul dintre proprietarii loturilor de teren vândute către Lidl, alături de firme deţinute tot de familia sa, de fostul primar al comunei Işalniţa, Ovidiu Flori, şi de Gheorghe Groza. Aceste nume apar atât pe solicitarea de eliberare a certificatului de urbanism, cât şi pe cea de obţinere a autorizaţiei de construire.
Ba chiar şi pe adresa trimisă Consiliului Judeţean Dolj, cu patru zile înainte de emiterea certificatului de urbanism (25.08.2020), în care sunt trecute toate datele legate de amplasament, cu aviz favorabil şi cu semnătura lui Valerică Pupăză, în calitate de primar al comunei unde se aflau terenurile.
Lidl a cumpărat terenurile cu tot cu autorizaţie de construire
Certificatul de urbanism a fost eliberat în august 2020 la solicitarea Pam Oltenia Sud Invest SRL, Pas Oltenia Invest SRL, Vamagro SRL, Pupăză Valerică, Groza Gheorghe Aurel, Flori Ovidiu Aurelian şi a avut ca obiect „Construire centru logistic, anexe administrative şi tehnice, rezervoare de incendiu, cabină poartă, adăpost fumători, grupuri sanitare, punct de alimentare carburanţi, bazin de retenţie, parcare acoperită biciclete, platformă rezervoare GPL, amplasare semnalistică, realizare puţ forat pentru alimentare apă potabilă şi refacere rezervă incendiu, branşamente utilităţi, alei carosabile şi pietonale, amenajare căi de acces rutier şi pietonal, racordare la drumurile publice, împrejmuire şi organizare de şantier“.
La aproape un an distanţă apărea şi autorizaţia de construire (28.06.2021), unde se mai menţiona suprafaţa construită (58.047 mp), suprafaţa desfăşurată (63.784 mp), suprafaţa utilă (60.386 mp) şi cum va arăta construcţia şi gardul împrejmuitor al întregii suprafeţe de teren. Termenul de execuţie specificat în autorizaţie era de 12 luni. Acum ar fi intervenit vânzarea către Lidl România, suma vehiculată a întregii tranzacţii fiind de circa 9 milioane de euro. Lucrările au demarat în trombă, în zonă circulaţia a fost dirijată cu balize de avertizare, constructorul a ridicat scheletele unor hale, după care totul s-a oprit.
Centrul logistic Lidl de la Cârcea. MApN s-a trezit pe neașteptate
Armata s-a trezit deodată şi a cerut sistarea lucrărilor şi suspendarea autorizaţiei de construire, pentru motivul descris mai sus. Începând cu data de 1 februarie, şantierul a îngheţat, dar numai pentru o perioadă. Apoi s-a dispus reluarea lucrărilor. Acum se aşteaptă după decizia instanţei.
Radarul militar se află la fix 2.000 de metri de giratoriul de pe DN 6 Alexandria – Craiova – Timişoara şi de zona unde se construieşte depozitul logistic al Lidl (măsurătoarea s-a făcut circulând cu maşina pe Centura de Sud, din dreptul radarului până la intersecţia cu DN 6). O distanţa care nu aduce nicio încălcare a legislaţiei în vigoare, în opinia Consiliului Judeţean Dolj.
CJ Dolj spune că a procedat perfect legal
După apariţia acestor informaţii în spaţiul public, CJ Dolj a reacţionat. Instituţia a emis un punct de vedere în care susţine că documentele au fost emise respectând toate legile și normativele specifice în vigoare.
„Emiterea certificatului de urbanism pentru investiția unei firme private a fost realizată conform informațiilor cuprinse în Planul Urbanistic General al comunei Cârcea, document în baza căruia se emit absolut toate certificatele de urbanism solicitate pentru obiective de pe raza localității. În acest document, există marcate terenurile cu destinații speciale, ce pot insemna zone pe care se află amplasate utilități, unități militare sau orice fel de construcții de importanță națională. Cu toate acestea, niciunul dintre aceste terenuri nu este menționat cu obiectivul specific pe care îl are. Astfel, existența unei instalații aparținând Ministerului Apărării Naționale, nu apare în Planul Urbanistic General.
Conform Codului Aerian, lege emisă în martie 2020, ce cuprinde toate prevederile referitoare la activitățile ce pot pune în pericol siguranța aviației, existența acestei instalații trebuia să fie adusă la cunoștința unităților administrativ teritoriale competente de către Ministerul Apărării Naționale, pentru a se efectua modificările specifice în planurile de urbanism. Acest lucru nu s-a întâmplat“, susţine CJ Dolj.
Centrul logistic Lidl de la Cârcea. Lucrările au fost sistate, reluate și iar sistate
Instituţia mai spune că singura menționare a existenței radarului militar a fost realizată la începutul acestui an, printr-o adresă transmisă ulterior emiterii autorizației de construcție. „În luna ianuarie, Ministerul Apărării Naționale a transmis un document Consiliului Județean Dolj, prin care informează despre amplasarea acestei instalații pe teritoriul comunei Cârcea, fără a face o identificare exactă a obiectivului militar cu destinație specială, aşa cum aveau obligația conform art. 86 din Codul Aerian.
Chiar și în acest moment, informarea MApN nu poate constitui bază a modificării PUG-ului comunei Cârcea, întrucât nu sunt întrunite toate condițiile legale. În acest sens, vom resolicita ministerului să își îndeplinească obligațiile legale ce ii revin pentru a putea demara procedurile de actualizare ale documentațiilor urbanistice“, a menţionat Consiliul Judeţean.
CJ a dispus, iniţial, sistarea lucrărilor începând cu data de 1 februarie. Solicitările ministerului nu au convins, însă, instituţia. Aşa că s-a decis reluarea lucrărilor. „Ulterior, au existat discuții cu reprezentanții MApN prin care ni s-au oferit informații despre intențiile unei modificări legislative privind raza de protecție a obiectivelor de tip radar de până la 5.000 m. Considerând că solicitările MApN se bazează pe intenția unei modificări legislative și nu pe o lege aflată în vigoare, s-a dispus reluarea lucrărilor“, informează CJ Dolj.
„Acuzațiile vehiculate nu au nicio bază legală“
În final, Consiliul Judeţean iese în faţă cu prevederi din Codul Aerian publicat în Monitorul Oficial nr. 222 din 19 martie 2020 şi HG nr. 62 din 7 februarie 1996 privind aprobarea listei obiectivelor de investiţii şi de dezvoltare, precum şi a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General, pentru a-şi întemeia cele susţinute.
„Menționăm faptul că atât obiectivul pentru care s-au solicitat certificatul și autorizația de construire, cât și unitatea militară se află în intravilanul localității, iar legea impune, în această situație, solicitarea avizului Statului Major numai în cazul unei vecinătăți imediate. În cazul acesta, nu există vecinătăți apropiate. Dacă obiectivul construit ar fi fost pe un teren extravilan, la o distanță de până la 2.400 m față de un obiectiv existent, de interes național, cum este o unitate militară, atunci se impunea solicitarea unui aviz de la Statul Major General, conform legislației în vigoare.
Având în vedere toate acestea, considerăm că documentele de urbanism emise de Consiliul Județean Dolj respectă toate legile în vigoare la momentul eliberării lor, iar acuzațiile vehiculate nu au nicio bază legală și sunt făcute fără studierea temeinică a textelor legale incidente“, încheie CJ Dolj.
Centrul logistic Lidl de la Cârcea. Ce spune legea
În acest moment, lucrările sunt sistate pe șantierul depozitului logistic de la Cârcea, iar Consiliul Județean Dolj așteaptă decizia instanței în acțiunea inițiată de Ministerul Apărării Naționale. În HG nr. 62/1996 se precizează că este obligatoriu avizul Statului Major General pentru „orice fel de construcţii ce urmează a fi executate la o distanţă mai mică de 2.400 m faţă de obiectivele speciale situate în extravilan“ şi pentru „toate construcţiile care vor fi executate în vecinătatea obiectivelor militare situate în intravilan, pe parcele limitrofe, precum şi a celor situate de cealaltă parte a străzilor învecinate cu incinta acestora“.
De asemenea, în Codul Aerian se menţionează că „limitele zonelor supuse servituților aeronautice civile și restricțiile asociate acestor zone se determină de către administratorul aerodromului civil sau, după caz, de către cel al echipamentelor serviciilor civile de navigație aeriană şi se avizează de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în exercitarea funcției de supervizare a siguranței ce revine acesteia, și se transmit autorităților administrației publice locale și județene pe teritoriul cărora se extind aceste zone, pentru a fi incluse în documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului, iar pentru informare, și instituției prefectului“.
Totodată, autoritățile administrației publice locale au obligația integrării în documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului, în condițiile legii, a zonelor supuse servituților aeronautice determinate și transmise, împreună cu restricțiile asociate acestor zone. Tot în Codul Aerian se precizează că Ministerul Apărării Naționale, în scopul asigurării siguranței zborului, stabilește prin reglementările specifice zone de interes militar și zone supuse servituților aeronautice militare aferente aerodromurilor militare, radarelor militare de supraveghere și control al utilizării spațiului aerian, precum și echipamentelor serviciilor de navigație aeriană militare.
Ce mai prevede Codul Aerian
Potrivit Codului Aerian, Ministerul Apărării este şi cel care stabilește limitele zonelor de interes militar și ale zonelor supuse servituților aeronautice militare pentru aerodromurile militare și pentru pozițiile echipamentelor radarelor militare de supraveghere și control al utilizării spațiului aerian sau de navigație aeriană.
„Zonele supuse servituților aeronautice militare se determină de către administratorul aerodromului sau de către cel al echipamentelor serviciilor de navigație aeriană, în conformitate cu reglementările specifice, se avizează de către Autoritatea Aeronautică Militară Națională, se înscriu în cartea funciară și se transmit, împreună cu restricțiile asociate legate de regimul construcțiilor, destinația și utilizarea terenurilor, autorităților administrației publice locale și județene pe teritoriul cărora se extind aceste zone, pentru a fi cuprinse în documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului“, se arată în Codul Aerian.
Conform acestuia, orice modificare a regulamentului local de urbanism, precum și orice lucrare sau schimbare a destinației și/sau utilizării unui teren în zonele supuse servituților aeronautice civile se fac numai cu avizul Autorității Aeronautice Civile Române. În zonele de interes militar și cele supuse servituților aeronautice militare orice modificare a regulamentului local de urbanism, precum și orice lucrare sau schimbare a destinației și/sau utilizării unui teren pot fi efectuate numai cu avizul Ministerului Apărării Naționale.
