Centrul logistic Lidl, a cărui construcţie a demarat anul trecut în comuna doljeană Cârcea, pe un teren intravilan de 23 de hectare, a rămas în stand-by.
După cum relata Gazeta de Sud în ediţia din 12 aprilie, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a intervenit în megaafacerea imobiliară în care este implicat chiar primarul comunei Cârcea, Valerică Pupăză, şi a solicitat, în instanţă, suspendarea autorizaţiei de construire. Motivul: Consiliul Judeţean (CJ) Dolj, instituţia care a eliberat certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire, nu a ţinut cont de radarul militar aflat în vecinătate.
CJ Dolj a susţinut însă că a procedat legal când a emis documentele şi a dat vina pe Armată, care nu ar fi transmis o informare clară cu privire la acest radar. Lucrările au fost sistate până la decizia finală a instanţei. Procesul se află pe rolul Tribunalului Dolj, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, iar luni, 9 mai, a avut loc a doua înfăţişare. Evident că s-a lăsat cu o nouă amânare. „Cauza s-a amânat la data de 23.05.2022, ora 11.00, pentru citarea SC Decebal Job Production SRL, cu menţiunea de a achita taxa de timbru în cuantum de 20 lei, aferentă cererii de intervenţie accesorie formulată“, este soluţia pe scurt pronunţată în şedinţa din 9 mai.
Centrul logistic Lidl de la Cârcea, cu sau fără aviz de la Statul Major General?
Reamintim că Ministerul Apărării Naţionale a intervenit pentru UM 01803 Cârcea şi dat în judecată CJ Dolj, Lidl România şi firma de construcţii (Bog Art SRL), solicitând suspendarea autorizaţiei de construire. Asta pentru că, având în vedere existenţa în vecinătate a radarului militar de supraveghere și control al utilizării spațiului aerian, pentru construirea depozitului logistic ar fi fost obligatoriu şi avizul Statului Major General.
Aviz care nu a fost luat. De partea cealaltă, Consiliul Judeţean Dolj susţine că toate documentele au fost emise respectând legile și normativele specifice în vigoare şi că acel aviz nu se impunea. De aici şi „războiul“.
Care este varianta Armatei
Într-un răspuns transmis la solicitarea GdS, MApN susţine că „radarul din înzestrarea Forțelor Aeriene dispus în proximitatea localității Cârcea a fost instalat pe actuala poziție în anul 1998“.
„Suplimentar față de misiunea atribuită de NATO (începând cu anul 2004, când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice), radarul execută misiuni specifice Serviciului de Luptă Permanent – Poliția Aeriană, prin care se asigură sprijinul activităților de zbor și protecția aeriană a mijloacelor aeriene militare și civile. De asemenea, radarul suplimentează rețeaua de radare pe care o folosește autoritatea de control al traficului aerian civil (ROMATSA).
Construcția unor clădiri în proximitatea radarului cauzează degradarea/diminuarea parametrilor de funcționare ai acestui radar prin blocarea/obturarea propagării undelor electromagnetice, afectând negativ misiunile de bază ale acestui radar și securitatea zborurilor militare și civile“, susţine Armata.
Radarul este acolo din 1998
Interesant este faptul că radarul se află la Cârcea din 1998, iar CJ Dolj susţine că „singura menționare a existenței radarului militar a fost realizată la începutul acestui an, printr-o adresă transmisă ulterior emiterii autorizației de construcție“. „În luna ianuarie, Ministerul Apărării Naționale a transmis un document Consiliului Județean Dolj, prin care informează despre amplasarea acestei instalații pe teritoriul comunei Cârcea, fără a face o identificare exactă a obiectivului militar cu destinație specială, aşa cum aveau obligația conform art. 86 din Codul Aerian“, preciza Consiliul Judeţean.
„Menționăm faptul că atât obiectivul pentru care s-au solicitat certificatul și autorizația de construire, cât și unitatea militară se află în intravilanul localității, iar legea impune, în această situație, solicitarea avizului Statului Major numai în cazul unei vecinătăți imediate. În cazul acesta, nu există vecinătăți apropiate“, era punctul de vedere al CJ Dolj prin care întărea ideea că documentele de urbanism emise respectă toate legile în vigoare.
Armata şi CJ Dolj se bat în „liniuţe“ pentru centrul logistic Lidl de la Cârcea. Fiecare instituţie are „liniuţa“ ei
Şi, totuşi, undeva este o scăpare, cu toate că atât CJ Dolj, cât şi Armata, în răspunsul oferit GdS, merg pe acelaşi text de lege: HG Nr. 62 din 7 februarie 1996, privind aprobarea „Listei obiectivelor de investiţii şi de dezvoltare, precum şi a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General“.
Consiliul Judeţean susţine că în HG nr. 62/1996 se precizează că este obligatoriu avizul Statului Major General pentru „orice fel de construcţii ce urmează a fi executate la o distanţă mai mică de 2.400 m faţă de obiectivele speciale situate în extravilan“ şi pentru „toate construcţiile care vor fi executate în vecinătatea obiectivelor militare situate în intravilan, pe parcele limitrofe, precum şi a celor situate de cealaltă parte a străzilor învecinate cu incinta acestora“. Lucru perfect adevărat. Vorbim de punctul 4 (Construcţii şi lucrări în alte domenii) al hotărârii de guvern mai sus menţionate, „liniuţele“ 1 şi 2.
Ce spune legea, la „liniuţa“ 7
În schimb, Ministerul Apărării iese la luptă cu „liniuţa“ 7 din acelaşi text de lege, acelaşi punct 4, de care însă CJ Dolj nu a pomenit nimic. Aici se menţionează că este nevoie de avizul Statului Major General şi pentru „alte categorii de depozite cu capacităţi mai mari de 5.000 mc“. Adică un depozit cum este chiar centrul logistic regional Lidl care se construieşte la Cârcea.
„Consiliul Județean Dolj nu a solicitat avizul MApN pentru realizarea obiectivului de investiții menționat, așa cum avea obligația potrivit art. 21 din Legea nr. 45/1994 privind apărarea națională a României, cu modificările și completările ulterioare și pct. 4, liniuța a 7-a din anexa la HG nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiții și de dezvoltare, precum și criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General, cu modificările și completările ulterioare“, susţine ministerul.
Articolul 21 din Legea 45/1994 spune că ministerele, autorităţile administraţiei publice şi agenţii economici indiferent de forma de proprietate au obligaţia de a obţine avizul Statului Major General pentru amplasarea noilor obiective de investiţii şi dezvoltarea celor existente, în scopul încadrării acestora în infrastructura sistemului naţional de apărare. Iar lista acestor obiective a fost stabilită prin hotărârea de guvern la care fac referire atât CJ Dolj, cât şi Armata.
Centrul logistic Lidl ar afecta activitatea radarului, susţine Armata
MApN consideră că centrul logistic ar afecta activitatea radarului de la Cârcea: „Având în vedere detaliile constructive ale centrului logistic LIDL (construcţie de mari dimensiuni, cu înălţimea prognozată de aproximativ 20 m) şi profilul terenului din zona respectivă, zona de descoperire (vizibilitate radio) va fi afectată în mod semnificativ pe direcţia SUD față de radar. Avizul Statului Major al Apărării reprezintă unul din înscrisurile obligatorii care fac parte din documentația aferentă eliberării autorizației de construire, de către autoritatea administrației publice locale, iar necesitatea obținerii prealabile a acestuia trebuie menționată în certificatul de urbanism aferent obiectivului de investiții“.
Ministerul nu a precizat în răspunsul GdS dacă Primăria Cârcea şi, ulterior, Direcţia de Urbanism a Consiliului Judeţean Dolj ştiau de existenţa radarului militar şi nici cine trebuia să le informeze despre prezenţa acestuia. A spus însă de ce a intervenit după luni bune de la demararea lucrărilor: pentru că a abia atunci a primit sesizarea.
„Cererea de suspendare a actului administrativ (autorizaţia de construire) a fost formulată ca urmare a sesizării transmise de comandantul Brigăzii 76 Cercetare, Supraveghere și Recunoaștere – Moara Vlăsiei, unitate căreia i se subordonează UM 01803 L Cârcea, având în vedere că unitatea emitentă nu a solicitat avizul MApN“, a fost răspunsul Ministerului Apărării Naţionale. Rămâne de văzut acum care va fi „răspunsul“ instanţei.
