Cum plimba statul TVA-ul cu autobuzul. Un control al Curţii de Conturi efectuat anul trecut la Primăria Craiova a stabilit o „plată nelegală“ de aproape 7,3 milioane de lei reprezentând TVA facturat de RAT SRL, societatea care gestionează transportul public în comun, pentru compensaţia lunară plătită de municipalitate.
Au fost analizate plățile efectuate către RAT Craiova SRL în anii 2019, 2020 și 2021 şi s-a ajuns la concluzia că cei 7.264.000 de lei, bani proveniţi din decontarea TVA, nu trebuia să ajungă la societatea de transport, fiind vorba de „operațiuni necuprinse în baza de impozitare“. Mai exact, vorbim de subvenţiile încasate de RAT pentru reducerile de tarife şi gratuităţile la abonamentele acordate anumitor categorii sociale (elevi, studenţi, pensionari, persoane cu handicap şi însoţitorii acestora, veterani).
RAT SRL a dat banii înapoi până la sfârşitul anului 2021, prin stornarea taxei pe valoarea adăugată, după cum a precizat Primăria Craiova. „La finele anului 2021 a fost recuperat în totalitate TVA-ul «plătit nelegal» de autoritatea locală, acesta fiind dedus de operatorul economic de la bugetul de stat, potrivit reglementărilor prevăzute în Codul fiscal. Practic, TVA-ul «plătit nelegal» s-a plătit, de fapt, tot la stat“, a fost explicaţia dată de primărie.
Cum plimba statul TVA-ul cu autobuzul. Aceeaşi lege, aceeaşi speţă, interpretări diferite
Situaţia este însă una complexă, întâlnită nu doar la Craiova, ci la nivel naţional, pentru că, de-a lungul timpului, instituţiile statului au avut păreri diferite despre colectarea TVA în cazul subvenţiilor descrise mai sus, cu toate că au avut în faţă acelaşi text de lege. Interpretarea a fost, însă, diferită. Până şi judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde s-a ajuns cu un proces intentat chiar de RAT SRL pe speţa de faţă, au avut opinii diferite. RAT a pierdut şi a fost obligată să colecteze TVA-ul, aşa cum stabiliseră organele de inspecţie fiscala ale Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, la un control efectuat în 2010.
Decizia Înaltei Curţi a fost dată în martie 2013, după ce RAT pierduse şi la Curtea de Apel Craiova, în noiembrie 2011. Suma stabilită era de aproape 10 milioane de lei: 5.176.167 lei – taxa pe valoarea adaugată şi 4.855.570 lei – majorări de întârziere aferente TVA. Banii trebuia colectaţi de la Primăria Craiova.
Cum procedează RAT atunci când încasează subvenţia
Cum procedează RAT atunci când încasează aceste subvenţii? Se completează un tabel nominal cu numele şi prenumele, numărul abonamentului, data eliberării şi semnătura beneficiarului, iar la închiderea fiecărei luni se face o centralizare a abonamentelor eliberate, se întocmeşte decontul cu abonamentele gratuite şi cele cu preţ redus şi se depun la primărie până la data de 15 a lunii în curs pentru luna anterioară pentru care se solicită subvenţia.
Procedura pare simplă, dar, după cum se poate observa, interpretarea legii a fost diferită. Atunci, organele de control au impus societăţii colectarea TVA la subvenţiile încasate, acum i s-a imputat TVA-ul colectat. Până la urmă, se colectează sau nu TVA la aceste subvenţiile lunare? Situaţia s-a clarificat abia în 2021, când s-a convenit asupra unei practici unitare, după o decizie a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj. Până atunci, statul a plimbat TVA-ul cu transportul în comun.
Cum plimba statul TVA-ul cu autobuzul. Solomon cerea primele lămuriri, în 2009
După cum spuneam, povestea este veche. Prin 2009, Antonie Solomon, pe atunci primar al Craiovei, cerea lămuriri în cazul speţei de faţă chiar de la Ministerul Finanţelor Publice. Evident, tot după un control la Regia Autonomă de Transport Craiova (viitoarea RAT SRL). Atunci, s-a reţinut faptul că aceasta „nu a colectat TVA pentru transportul public local de persoane care beneficiază, în condiţiile legii, de unele facilităţi şi gratuităţi la abonamentul pentru transportul în comun (veterani, elevi, studeni, pensionari etc)“.
„Intenţia organelor fiscale de calculare a TVA pentru această categorie de subvenţie o considerăm nejustificată, pentru că nu are fundamentare legală. Codul Fiscal spune că nu intră în baza de impozitare a taxei subvenţiile sau alocaţiile primite de la bugetul de stat, de la bugetele locale sau de la bugetul comunitar, pentru că acestea nu depind de volumul serviciilor prestate şi nu pot fi determinate înainte de începerea activităţii, cum sunt subvenţiile pentru acoperirea cheltuielilor de transport sau cele pentru efectuarea de investiţii proprii“, explica Primăria Craiova în adresa trimisă Ministerului Finanţelor Publice. În zadar, însă.
S-a ajuns la judecată
În 2010, în urma unui control, era emisă o decizie de impunere prin care se stabilea că Regia are de plată suma totală de 10.646.390 lei, reprezentând TVA necolectat (5.176.167 lei), majorări de întârziere (4.855.570 lei), plus alte impozite rămase neplătite. Inspecţia fiscală a constatat ca Regia de Transport avea obligaţia colectării taxei pe valoarea adăugată. Impunerea s-a făcut pentru perioada 1 februarie 2006 – 1 noiembrie 2008.
Aşa s-a ajuns la judecată, dar Curtea de Apel Craiova a respins acţiunea formulată de Regia Autonomă de Transport Craiova. Instanţa a stabilit că atât suma de 5.176.167 lei – TVA necolectat, cât şi majorările de întârziere au fost legal stabilite de organul fiscal. Decizia a fost dată în noiembrie 2011. Regia a mers mai departe, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar fără rezultat. După aproape doi ani, Înalta Curte respingea recursul Regiei de Transport, decizia fiind irevocabilă. Cu alte cuvinte, TVA-ul trebuia colectat.
Cum plimba statul TVA-ul cu autobuzul. Şi, totuşi…
Nu toţi judecătorii de la Înalta Curte care au analizat speţa au fost de acord cu decizia finală. Din completul de trei judecători, unul a avut o altă părere, aşa că a formulat o opinie separată, în care a admis recursul Regiei Autonome de Transport Craiova.
Judecătorul a considerat că „nu intră în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată subvenţiile sau alocaţiile primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care nu sunt legate direct de preţul de vânzare al bunurilor livrate sau al serviciilor prestate, cum sunt: ajutoarele de stat acordate companiilor, sprijinul acordat producătorilor agricoli, subvenţiile pentru acoperirea cheltuielilor cu energia electrică pentru irigaţii sau pentru acoperirea cheltuielilor de transport public local“.
„Subvenţiile acordate de la bugetul local nu sunt legate direct de preţ, ci reprezintă subvenţii pentru acoperirea cheltuielilor de transport public local. Gratuităţile acordate categoriilor sociale prin legi speciale nu constituie prestari de servicii cu plată, în sensul art. 129 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, şi nu sunt operaţiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată“, era concluzia judecătorului.
Cum s-a ajuns, în final, la un numitor comun
Ceea ce nota judecătorul de la Înalta Curte în 2013 a fost susţinut, şase ani mai târziu, de Direcţia Regională de Finanţe Publice Cluj-Napoca. Lucru confirmat, ulterior, şi de Federaţia Transportatorilor Urbani, Suburbani şi Metropolitani de Călători, când i s-a cerut aplicarea unitară a prevederilor legale privind neaplicarea TVA pe sumele primate sub formă de compensaţii de la bugetele locale pentru îndeplinirea unei obligaţii de serviciu public.
RAT SRL a fost informată că se achiesează la răspunsul Finanţelor Publice Cluj-Napoca, cum că „nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată subvenţiile sau alocaţiile primate de la bugetul de stat, de la bugetele locale, de la bugetul comunitar sau de la bugetul asigurărilor sociale de stat, care sunt acordate pentru atingerea unor parametri de calitate, subvenţiile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli sau alte situaţii“. „Punctul de vedere al Direcţiei Regionale Cluj a fost transmis la toate direcţiile regionale din ţară, în vederea aplicării unitare“, informa Federaţia Transportatorilor.
Ce răspuns a dat Direcţia Finanţelor Publice Dolj
RAT SRL a mers pe recomandarea Federaţiei şi a solicitat un punct de vedere şi de la Direcţia Finanţelor Publice Dolj, în data de 9 iulie 2021. Răspunsul a venit trei săptămâni mai târziu (27 iulie 2021), după controlul efectuat la RAT.
Finanţele au precizat că „subvenţiile legate direct de preţul bunurilor livrate şi/sau al serviciilor prestate se includ în baza de impozitare a taxei“, în timp ce „subvenţiile care sunt acordate pentru atingerea unor parametri de calitate, subvenţiile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli sau alte situaţii similare nu se cuprind în baza de impozitare a taxei“. La acest din urmă capitol se încadrează şi reducerile de tarife şi gratuităţile la abonamentele acordate anumitor categorii sociale. Adică, exact mărul discordiei cu obligaţia colectării sau necolectării TVA.
