În Parcul „Nicolae Romanescu“ din Craiova, monument istoric, sunt aduse şi depozitate, de câteva zile, tone de pământ.
Zeci de mormane de pământ, printre care se mai pot zări şi resturi de construcţii, zac într-o zonă neîngrijită din spatele parcului, aproape de intrarea dinspre strada Potelu. De altfel, pe acolo intrau maşinile care aduc pământul. Încărcătura era apoi basculată, cu grijă, printre vegetaţia spontană din spatele aleii principale. Spunem cu grijă, pentru că grămezile formate sunt bine ordonate. Unele sunt la câţiva metri de aleea principală, mascate oarecum de copaci, restul pământului fiind dus mai în spate, printre vegetaţia uscată.
Cum ajungea pământul acolo, ne-am lămurit ieri dimineaţă, când am asistat la un transport. În jurul orei 10.00, o basculantă aştepta cu motorul pornit pe una din străzile care dau în strada Potelu (lângă vilele ANL). Şoferul a intrat în parc, a dat un telefon şi a aşteptat să i se deschidă poarta. A intrat apoi cu basculanta, dar nu a circulat pe aleea asfaltată, ci pe un drum de pământ paralel, făcut tot de vehicule de mare tonaj, dacă este să ne luăm după urmele lăsate de roţi. A ajuns în zona cu pricina, una oarecum ferită de ochii celor care s-ar plimba pe aleile parcului. A descărcat şi a plecat în trombă, pe acelaşi drum.
După cum s-a mişcat, părea clar că nu se află la primul transport de acest fel. Mai ales că grămada lăsată în urmă era aliniată cu altele similare.
Cine aduce pământul în Parcul „Romanescu“?
În drum spre ieşirea din parc, am întrebat un echipaj de la Poliţia Locală, care tocmai trecea prin zonă cu maşina electrică din dotare, dacă are cunoştinţă de pământul şi molozul aduse în Parcul Romanescu. Răspunsul a venit pe loc. „Sunt cei de la RAADPFL. Noi le-am deschis poarta, că altfel nu intrau (poarta are un lanţ cu lacăt – n.r.). Ei aduc aici pământul“, a spus unul dintre poliţiştii locali. Echipajul şi-a văzut apoi de drum. Am încercat să aflăm, totuşi, cine cară pământul amestecat cu moloz în Parcul „Nicolae Romanescu“. Având în vedere că vorbim de un parc monument istoric, deci protejat prin lege. De fapt, pentru orice intervenţie aici este nevoie de avize.
Primăria Craiova ne-a direcţionat către Regia de Administrare a Domeniului Public din subordine. Reprezentanţii RAADPFL nu au putut da însă un răspuns, până la închiderea ediţiei. Cu toate că au avut la dispoziţie imagini cu grămezile de pământ, misterul nu a putut fi desluşit. Cel puţin nu ieri. Explicaţiile RAADPFL Craiova le vom prezenta în momentul în care le vom primi. GdS a contactat şi Garda de Mediu Dolj, dar nici conducerea acesteia nu avea cunoştinţă de vreun transport de pământ şi moloz în Parcul „Romanescu“ sau de vreun aviz în acest sens. Interesant este faptul că pământul a fost depozitat aproape de locul unde, în 2016, fusese săpată o groapă imensă, fără niciun fel de aviz de la instituţiile abilitate.
Scandal cu repetiţie?
În aprilie 2016 a ieşit mare scandal după ce Regia de Administrare a Domeniului Public a săpat nelegal, aproape de podul suspendat, chiar lângă pădure, un crater de peste o sută de metri lungime, circa zece metri lăţime și adânc de patru-cinci metri. De aici, atât Regia, cât şi firma Tel Drum, care lucra atunci la modernizarea străzii Râului, cărau pâmântul cu camioanele chiar pe Râului, pentru acoperirea canalului colector şi transformarea lui în spaţiul verde actual.
Ajunse la faţa locului, autoritățile care ar fi trebuit să avizeze săpăturile – Garda de Mediu şi Direcția Județeană pentru Cultură şi-au pus mâinile în cap. „Ce e, domn’e, aici? Cine a făcut porcăria asta? Și cu ce avize?“, s-au întrebat reprezentanţii instituţiilor mai sus menţionate.
Au aflat că decizia de a scoate pământul din Parcul „Nicolae Romanescu“ a fost luată de RAADPFL din proprie inițiativă, fără a cere și părerea unor instituții abilitate să controleze și să avizeze astfel de acțiuni, având în vedere că era vorba de un parc monument istoric.
Ce susținea atunci RAADPFL, legat de gropa săpată în Parcul „Romanescu“
Inginerul din cadrul Regiei trimis la faţa locului s-a fâstâcit atunci când a fost întrebat dacă pentru săpăturile din parc are toate avizele și autorizațiile, inclusiv legat de transportul pământului de aici în alte puncte din oraș. Mai ales că groapa este una de mari dimensiuni, făcută și într-un parc monument istoric. „Ce avize, domnule? Pentru ce? Nu este prima oară când facem gropi de compost și nu ne-a cerut nimeni avize. Dar dacă trebuie, mă duc să le iau“, a fost răspunsul angajatului RAADPFL.
Acelaşi lucru a susţinut şi directorul de atunci al Regiei, Aurelia Filip, actual viceprimar al Craiovei. „Groapa este pentru compost, așa cum a fost dintodeauna (…) De când sunt eu director, nu a fost niciodată nevoie de vreun aviz pentru a lua acel compost din parc. Și vă spun că pe o rază de 50 de kilometri nu se găsește pământ de calitatea celui din parc“, explica Aurelia Filip, pentru GdS. Groapa a fost până la urmă astupată, aşa cum promisese, de altfel, conducerea RAADPFL Craiova.
