Între locatarii unor apartamente din centrul Craiovei şi proprietarul imobilelor s-a iscat un adevărat scandal. Motivul, proprietarul le-a spus că a sosit momentul să schimbe locuinţa, iar locatarii au refuzat, spunând că nu vor să rămână pe drumuri sau să meargă în altă locaţie.
Situaţia este una aparte, locatarii sunt persoane cu dizabilităţi şi au fost tolerate în aceste locuinţe sociale de o asociaţie care se ocupă cu reintegrarea persoanelor de acest fel. Timp de 30 de ani, de la momentul terminării şcolii, aceste persoane au fost găzduite în aceste apartament cu condiţia să-şi plătească întreţinerea şi utilităţile. Scopul era acela de a se integra în societate, să înveţe să trăiască precum persoanele normale, să-şi găsească un loc de muncă şi chiar o locuinţă. Sunt în această situaţie şase persoane care locuiesc într-un apartament de pe strada Înfrăţirii şi altele patru dintr-un alt apartament situat în aceeaşi zonă. Acestea au fost aduse aici când aveau 18 ani şi au terminat şcoala cu scopul de a fi sprijinite să se integreze în societate.
Timpul a trecut şi adolescentele de atunci sunt acum femei adulte care ştiu cum să-şi poarte singure de grijă. Unele dintre ele s-au angajat, altele lucrează sezonier pentru un câştig minim. Cele şase femei care locuiesc într-un apartament care aparţine Asociaţiei Vicariatul Mitropoliei Aquileia spun că au fost somate să părăsească locuinţa. Ele se tem că vor rămâne pe drumuri în prag de iarnă. Mai spun că stau de o viaţă aici şi le-ar fi greu să meargă în alt oraş sau altă locaţie.
„Eu stau aici de când am terminat şcoala, la protecţia copilului. Eu ştiu că apartamentele astea sunt cumpărate de danezi, nu sunt ei(Asociaţia) proprietari. Acum vor să ne dea afară, să ne ducă nu ştiu pe unde la ţară. Suntem şase persoane şi mai sunt patru persoane în celălat bloc. Unde să ne ducem acum, că vine toamna? Noi suntem cazuri sociale, avem pensie de handicap, unele dintre noi lucrează. Acum spun că avem datorii la întreţinere. Ce-i care au fost înaintea noastră, adică fostul director al Fundaţiei The European House ne-a lăsat cu datorii la întreţinere. După aceea s-a schimbat conducerea şi ne scoate pe noi vinovate de datorii. Directorul spune că ne plăteşte nouă întreţinerea, lumina, tot, dar nu este aşa”, spune una dintre femei.
Noi stăm aici de 30 de ani
O altă colegă de apartament spune:
„Datoriile vin din trecut. Această fundaţie spune acum că are nişte proiecte, că face o casă pe la Motoci, o făbricuţă şi ne duce acolo sau la Segarcea. Ei nu ne întreabă dacă avem ceva de pus pe masă. Directorul fundaţiei putea să ne spună cât timp avem dreptul să stăm aici. Acum vine să ne evacueze, să plecăm. Noi stăm aici de 30 de ani. Acum să plecăm în Segarcea. Ne-am lovit de întreţinerea asta mare, am plătit şi noi cât am putut”, spune o altă femeie din apartamentul situat într-un bloc de pe strada Înfrăţirii.
Într-o situaţie asemănătoare sunt şi locatarii din cel de-al doilea apartament. Ei spun că şi pe ei îi aşteaptă aceeaşi soartă.
„La mine nu a spus aşa direct, să plecăm. La ele este pericol. Este o problemă delicată, că le duce la un apartament în Segarcea, fără condiţii, fără apă, căldură, gaze. Ele plătesc utilităţi aici. În apartament cu mine mai este un tânăr cu handicap de gradul I, este în cărucior. Unde îl duc pe acest băiat?”, întreabă retoric locatarul.
Sub aripa Asociaţiei
Despre nedreptatea de care se plâng locatarii, reprezentanţii Asociaţiei, proprietarul de drept al apartamentelor spun că nu este chiar aşa.
” A fost o asociaţie românească, Asociaţia The European House. Aceasta a fuzionat în 2020 prin absorbţie cu Asociaţia Vicariatul Mitropoliei Aquileia. Danezii de care fac ei vorbire au venit acum 30 de ani cu ajutoare. Programul este al Asociaţiei, este un program pentru reintegrarea în societate a persoanelor tinere, persoane cu handicap. Persoane tinere sunt persoanele până la vârsta de 35 de ani. Ei au fost toleraţi să locuiască în aceste apartamente până la vârsta de 50 de ani. Noi nu vrem să-i lăsăm pe drumuri, noi vrem să-i relocăm pentru că unele dintre aceste locuinţe s-au părăginit şi vrem să le renovăm. În al doilea rând, ei erau obligaţi să-şi plătească întreţinerea, utilităţile. Scopul nostru este să-i învăţăm să trăiască precum oamenii normali, să înveţe să-şi coordoneze propria viaţă. Unele dintre aceste persoane lucrează, au venituri cât o familie şi se pot întreţinere, dar noi nu i-am lăsat pe drumuri. Unde nu s-au descurcat am intervenit şi noi.Unde se descurcă, noi doar îi supraveghem, să vedem cum s-au integrat în societate. Legat de datorii, pentru acest apartament noi am plătit o datorie de 50 de mii de lei şi mai aveau vreo 38 de mii de leila întreţinere. Ele aveau de plătit 200 de lei pe lună şi penalităţi, dacă împarţeau pe şase persoane le revenea mai puţin de 50 de lei,dar nu au făcut-o, spune Bogdan Ilin, reprezentantul Asociaţie.
Locatarii nu vor fi lăsaţi pe drumuri
Acesta dă asigurări că persoanele respective nu vor fi lăsate pe drumuri. Acestea vor fi relocate.
„Avem o casă frumoasă în apropiere de Craiova, cu pădure, cu verdeaţă, unde te simţi mai aproape de Dumnezeu. Aceste persoane vor merge aici. Fetele vor fi mutate în Segarcea, unde avem două apartamente. Băiatul cu dizabilităţi din blocul C16 va rămâne tot în Craiova.Acesta are un curator care nu prea se ocupă de recuperarea fizică a acestuia. Apartamentele din Craiova vor fi renovate. Nu ne-am înţeles de bunăvoie şi din această cauză i-am somat. În apartamentele din Craiova vor fi aduşi tineri, cei care ies din sistem, încercăm să-i integrăm, să-i angajăm. Noi încercăm să-i ducem pe toţi în nişte locuinţe protejate. Ei recurg la diverse tertipuri, dar trebuie să înţeleagă că trebuie făcute nişte schimbări. Dacă ei refuză să meargă în locaţia pe care le-o punem la dispoziţie nu am ce să le fac. Legat de cele şase femei din apartamentul de pe strada Înfrăţirii, spun că ele au fost învăţate să stea în centru şi nu merg la periferie. În plus, vă dau exemplu, trei persoane care stau într-o cameră câştigă 7.000 de lei. Cu această sumă pot să-şi găsească o locuinţă cu chirie şi au şi bani să trăiască, dar s-au învăţat aşa”, spune preotul Bogdan Ilin, reprezentantul Asociaţiei Vicariatul Mitropoliei Aquileia.
Cu datorii la asociaţie
„Au datorii la întreţinere. La acest moment datorează suma de peste 35 de mii de lei. Fundaţia le-a plătit datoriile la întreţinere. Le-a pus boiler la bucătărie ca să nu mai consume. Ele l-au desfiinţat. Nu fac economie, în ideea de-a plăti mai puţin. Fumează şi ţin geamul deschis, ţin becurile aprinse. Ele au părerea că lor li se cuvine. Administratorul fundaţiei a spus să nu le mai primim bani decât dacă vin să plătească şi ele o sumă rezonabilă. Ele au luat contul de la asociaţie şi plătesc prin bancă 50 de lei. Au venituri, unele dintre ele lucrează cu contract, altele merg şi fac menaj şi-ar permite o chirie. Ele cred că avem noi ceva cu ele, dar nu are nimeni nimic cu ele. Imobilul este al fundaţiei, ele au fost lăsate să locuiască aici, dar să-şi plătească măcar întreţinerea şi să îşi asigure hrana, într-un cuvânt să se descurce. Ele au fost ajutate, dar nu recunosc, dimpotrivă ameninţă„, spun reprezentanţii asociaţiei de proprietari.
De la The European House la Asociaţia Vicariatul Mitropoliei Aquileia
Trebuie precizat că în urmă cu 30 de ani în Craiova cu ajutorul danezilor şi spaniolilor s-au pus bazele unui proiect. Asociaţia care se ocupa de acest proiect The European House a cumpărat mai multe locuinţe în care erau aduşi tineri cu dizabilităţi. Aceştia erau şcoliţi, angajaţi, integraţi în societate. Ei erau lăsaţi să stea în aceste locuinţe de tip social cu condiţia să se întreţină. De-a lungul existenţei asociaţia a primit fonduri din străinătate, dar şi de la primărie. Ulterior ajutoarele s-au diminuat şi reprezentanţii asociaţiei au fosz nevoiţi să se descurce. The European House a fost preluată de Asociaţia Vicariatul Mitropoliei Aquileia.
„A fost un proiect european Casa europeană (The European House). Banii au venit de la danezi şi spanioli, ei au cumpărat aceste apartamente, ei ne-au finanţat. Locuinţele sunt ale Asociaţiei nu se pot înstrăina. Clauzele spun clar că aceşti tineri preiau aceste apartamente şi să le întreţină cu veniturile lor. Ulterior, până la intrarea în UE ne-a mai finanţat şi primăria. După această dată ne-am discutat singuri. Iniţial am avut o înţelegere cu Direcţia Copilului şi preluam tinerii ieşiţi din sistem, dar ulterior am luat minori cu dizabilităţide la Poiana Mare şi Corlate. Prin acest proiect i-am şcolarizat, i-am dus în aceste case, le-am căutat locuri de muncă. Ei au fost ajutaţi să se descurce în societate, dar şi ei au obligaţia să se întreţină şi să-şi plătească utilităţile. Preotul care a preluat Asociaţia se ocupă acum de ei”, a explicat Şerban Ghiţă, fondatorul Asociaţiei.
