Ce variante are Lidl în războiul cu Armata pentru depozitul de la Cârcea. GdS a prezentat, vineri, stadiul în care a ajuns disputa dintre Ministerul Apărării Naţionale (MApN) şi Lidl pentru centrul logistic regional a cărui construcţie a demarat anul trecut, în comuna doljeană Cârcea. Motivul disputei este radarul militar din vecinătate, care ar fi afectat de construirea depozitului.
După cum am arătat anterior, ofensiva Armatei, care ceruse sus şi tare suspendarea şi apoi anularea autorizaţiei de construire, s-a înmuiat pe parcurs. Ba chiar s-a ajuns şi la o înţelegere extrajudiciară în legătură cu „mărul discordiei“, radarul militar din vecinătate care serveşte scutului de la Deveselu şi care făcea imposibilă construirea depozitului Lidl. Pacea dintre MApN şi concernul german nu a fost consfinţită însă şi de instanţă. Cu toate că Armata s-a arătat dispusă la o soluţionare a litigiului pe cale amiabilă, magistraţii de la Tribunalul Dolj au decis, pe 20 septembrie, ca procesul pentru anularea autorizaţiei să continue. Cauza a fost astfel repusă pe rol, cu termen de judecată 18 octombrie.
Tranzacţia extrajudiciară presupunea „amenajarea unei poziţii temporare de funcţionare a unui radar pe timpul executării lucrărilor şi relocarea efectivă a radarului FPS-117 din organica Companiei 110 Radiolocaţie Cârcea, din poziţia actuală în viitorul amplasament“, după cum se arăta într-un document al MApN prezentat de publicaţia Indiscret în Oltenia. Numai că, aşa cum am mai precizat, instanţa nu a fost de acord cu cererea părţilor de a se lua act de înţelegerea amiabilă depusă la termenul din data de 13.09.2022 şi a decis continuare procesului.
Ce variante are Lidl în războiul cu Armata pentru depozitul de la Cârcea. Ce spune Ministerul Apărării Naţionale
Într-un răspuns oferit publicaţiei Indiscret în Oltenia, Ministerul Apărării Naţionale susţine că radarul militar de la Cârcea nu va fi mutat, ci supraînălţat cu 12 metri, însă se ia în calcul şi varianta demolării centrului logistic Lidl, dacă instanţa va anula autorizaţia de construire. MApN mai recunoaşte în răspuns că funcționarea actuală a radarului este deja afectată de elementele de infrastructură ridicate până la momentul sistării lucrărilor.
„(…) Orice degradare sau diminuare a parametrilor optimi de funcționare ai radarului AN/FPS-117, rezultată din obturarea propagării sau recepţiei undelor electromagnetice, prin construcția unor clădiri/obstacolări în proximitate, influențează în mod negativ misiunile de bază ale aparaturii. În baza calculelor matematice și demonstrațiilor științifice a rezultat că realizarea obiectivului industrial în discuție, conform proiectului pus la dispoziție, afectează în mod semnificativ capacitatea de funcționare a radarului, în special pe direcţia SUD, una din direcțiile principale de cercetat. Din analiza tuturor datelor, a rezultat că îndepărtarea obstacolărilor și menținerea condițiilor optime pentru funcționarea radarului aflat în dotarea unității pot fi realizate prin două cursuri de acțiune, în concordanță cu legislația în vigoare și normele tehnice de funcționare a sistemului radar“, a precizat MApN.
Variantele propuse de Armată
Iată care sunt cele două variante, în opinia Armatei, aşa cum au fost ele transmise publicaţiei mai sus menţionate:
- Desființarea în totalitate a construcțiilor deja edificate – prin finalizarea demersurilor aflate deja în derulare în instanță, singura autoritate care poate dispune o asemenea măsură. Dezavantajul major al acestei opțiuni ține de faptul că, până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de instanțele sesizate, funcționarea radarului din dotarea unității va rămâne afectată de elementele de infrastructură ridicate până la momentul sistării lucrărilor. Durata de timp necesară finalizării acestor demersuri și readucerii terenului la starea inițială nu poate fi apreciată la acest moment.
- Realizarea unor lucrări de supraînălțare a platformei de dispunere a antenei radar, pe cheltuiala agentului economic care dorește realizarea construcției industriale, conform specificațiilor definitede unitatea militară în dotarea căruia se află aparatura radar și în concordanță cu specificațiile producatorului sistemului radar. Lucrările ar urma să fie realizate pe cheltuiala SC LIDL România SCS cu un operator economic specializat și agreat de către furnizorul echipamentelor sau de agenția NATO specializată (NATO Support and Procurement Agency).
Care ar fi avantajul supraînălţării radarului, în opinia Armatei
Dacă tergiversarea procesului şi, ulterior, demolarea depozitului Lidl (dacă instanţa va impune acest lucru) sunt considerate dezavantaje de către Armată, supraînălţarea radarului actual ar reprezenta „un câștig operațional important“.
„Această opțiune, care prespune amenajarea unei locații temporare care să permită continuarea activității sistemului radar, supraînălțarea actualei poziții de dispunere și revenirea pe aceasta la finalizarea lucrărilor, ar îmbunătăți în mod substanțial posibilitățile de descoperire ale radarului, chiar comparativ cu situația de dinaintea începerii lucrărilor de construcție la obiectivul industrial.
Spre exemplu, înălțarea antenei unui radar cu cel puțin 12 metri față de o cotă dereferință poate aduce un câștig operațional important, prin creșterea distanței de descoperire la înălțimi mici și foarte mici cu aproximativ 5-10 km față de posibilitățile inițiale. În plus, acest al doilea curs de acțiune ar permite dezvoltarea locală pe viitor, prin autorizarea spre realizare a unor alte proiecte de investiții similare, fără a mai apărea limitări de funcționare a sistemului radar“, se mai arată într-o informarea MApN.
