Rezultatele provizorii ale Recensământului 2022 sunt sumbre pentru întreaga populaţie a României. În toată ţara au mai rămas doar 19.053.815 de locuitori, cu 1,1 milioane de locuitori mai puţini decât la recensământul anterior, în 2011. Aproape toate judeţele ţării au pierdut mult din populaţie, iar Doljul nu face excepţie, ba chiar este printre fruntaşe.
În anul 1992, Doljul a atins vârful numărului de locuitori, adică 762.142. De atunci, adică în aproximativ 30 de ani, numărul a ajuns la 599.442 de locuitori. Aşadar, 162.700 de doljeni au dispărut, fie decedând, fie plecând în străinătate.
Recensământul ale cărui date provizorii au fost publicate, de curând, de Institutul Naţional de Statistică arată, încă o dată, că politica din România nu a făcut nimic pentru ca traiul de aici să fie decent şi să ofere condiţii optime pentru ca populaţia să se înmulţească . În numai 10 ani, din 2011 până în 2021, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori. Numai Doljul a rămas fără 61.102 locuitori în această perioadă cuprinsă între ultimele două recensăminte.
Cum a arătat populaţia Doljului la ultimele opt recensăminte
Toate datele din cele patru recensăminte făcute până în anul 1992 (1948, 1956, 1966, 1977) arată că populaţia din Dolj a fost în continuă creştere. În 1948 erau 615.301 doljeni, în 1956 – 642.028 de doljeni, în 1966 locuiau în judeţul nostru 691.116 de oameni, iar în 1977 – 750.328 de persoane. Abia în 1992 a fost atins vârful, atunci când în Dolj locuiau 762.142 de oameni. Se pare că după acest an s-a întâmplat un scurtcircuit.
În fiecare statistică făcută după 1992 în Dolj, se înregistrau pierderi ale numărului de locuitori. În 2002 mai erau 734.231 de doljeni. Însă, anul 2011 a venit cu veşti şi mai proaste, iar recensământul a arătat că mai sunt 660.544 de oameni în judeţul nostru. Cele mai recente date adunate, care arată populaţia din anul 2021, relevă faptul că au mai rămas doar 599.442 de doljeni. Aşadar, după 1992 nu a mai existat nicio creştere a numărului de persoane din Dolj. Vestea şi mai tristă este că, în acest moment, suntem mai puţini decât în anul 1948.
Care ar fi explicaţiile scăderii masive?
Specialiştii spun că sunt mai multe cauze care conduc la scăderea drastică a populaţiei. De asemenea, pentru următorii zeci de ani, previziunile sunt chiar mai sumbre decât cele de până acum. Nu există speranţe că situaţia s-ar putea ameliora, mai ales că politica ţării nu încurajează aproape deloc înmulţirea populaţiei şi nici nu este capabilă să asigure un trai decent, care să te determine să rămâi în România.
„După 30 de ani, 4 milioane de locuitori nu mai există. Cauzele sunt multiple. Pe de o parte este vorba despre mortalitatea ridicată, în special în mediul rural. Emigraţia românilor în diverse ţări este o altă cauză. Actualmente avem peste 5 milioane de români care trăiesc în alte ţări. Acest trend se va păstra fiindcă prognozele demografice indică pentru anii 2050 – 2060, o scădere a populaţiei la circa 13 milioane de locuitori în România. Un alt factor îl reprezintă natalitatea scăzută. Tineretul a plecat peste hotare şi nu mai poate asigura reproducere biologică a populaţiei aici. Sunt nemulţumiţi de condiţiile sociale din România, de veniturilemici. La noi nu există o stimulare a natalităţii.
Am văzut că actualul guvern, prin Ministerul Muncii, s-a străduit să găsească nişte soluţii, dar care nu sunt semnificative. În Ungaria, de exemplu, dacă ai trei copii, statul îţi dă 30.000 de euro. Pe când în România, alocaţiile bugetare pentru copii sunt derizorii. Nu ai cum să creşti un copil cu aceşti bani. Acestea sunt stimulente de faţadă. Ar mai fi încă un factor pentru scăderea populaţiei: este vorba despre întreruperile de sarcină. Aici intervine lipsa educaţiei sexuale, dar şi lipsa unei situaţii stabile, care să fie prielnică pentru aducerea pe lume a unui copil“, a declarat Dumitru Otovescu, sociolog şi profesor universitar doctor la Universitatea din Craiova.
„Odată pornit acest fenomen al scăderii populaţiei este foarte greu de controlat“
Sociologul mai spune că politica României, de-a lungul vremii, nu a ţinut cont de scăderea populaţiei şi că agenda politică nu prea ţine cont deloc de agenda publică, astfel încât măsurile luate de cei care decid pentru soarta noastră să fie benefice.
„Pot fi atenuate procentele, însă odată pornit acest fenomen al scăderii populaţiei este foarte greu de controlat. Este nevoie de măsuri radicale şi generoase. Adică nu dai pensii speciale la 10.000 de oameni, când trebuie să dai subvenţii speciale la cei tineri pentru a asigura reproducerea. Dincolo de asta, mai este şi o chestiune ce ţine de perpetuarea fondului financiar necesar, de asigurare a pensiilor pentru generaţiile următoare. Radiografia societăţii româneşti este tristă. Circa 5 milioane sunt angajaţi, dintre care peste 1 milion în instituţii de stat, care nu sunt productive. Cinci milioane sunt pesionari. Alte 3 milioane sunt elevi, 550.000 sunt studenţi şi mai sunt câteva alte categorii.
Nu este sustenabilă societatea românească nici demografic, nici economic, nici social, dar nici inspirată politic pentru a elabora nişte politici pragmatice, eficace, să dea rezultate imediate. Este un paradox: stimulezi pensiile speciale, dar nu stimulezi natalitatea, care asigură şi acele pensii speciale, la un moment dat. Un procuror are în jur de 20.000 de lei salariu lunar, iar după ce iese la pensie, la 48 de ani, are în jur de 23.000 de lei. Este o absurditate! Este normal ca fiecare să se uite şi la interesuul personal, dar acesta trebuie corelat într-o politică naţională de salarizare care să fie echitabilă şi care să aibă o logică. Trebuie să fie ordonată după un anumit criteriu, care este valabil în toate ţările civilizate, cel al contributivităţii“, a mai adăugat Dumitru Otovescu.
Situaţia în celelalte judeţe ale Olteniei
Şi pentru toate celelalte judeţe ale Olteniei – Gorj, Vâlcea, Olt şi Mehedinţi – este valabil faptul că anul 1992 a fost cel mai bun cu privire la numărul populaţiei. Tot de atunci şi până în prezent, numărul locuitorilor a început să scadă simţitor, ca şi în Dolj. În Gorj, în 1992 erau 401.021 de locuitori, iar la următoarele recensăminte numărul acestora a luat-o în jos – 387.308 (în 2002), 341.594 (în 2011) şi 314.684 (în 2021). Aspectul la care stau puţin mai bine gorjenii decât doljenii este faptul că, în prezent, populaţia nu este mai mică decât la primul recensământ, cel din 1948, când se înregistrau 280.524 de locuitori.
Ajungem acum la judeţul Vâlcea, unde numărul locuitorilor, în prezent, este de 341.861. Acesta este similar cu anul 1948, când trăiau în Vâlcea 341.590 de oameni. Însă, în 1992, populaţia ajunsese la 438.388 de oameni. Aşadar, din 1992 şi până acum, din Vâlcea au dispărut 96.527 de persoane. Nici la Olt situaţia nu este mai îmbucurătoare. Dacă în 1948 erau aici 442.442 de oameni, acum populaţia a ajuns la 383.280.
Tot în 1992 s-a înregistrat cea mai numeroasă populaţie, adică 523.291 de oameni, Aşadar, în cei 30 de ani – din 1992 până în prezent, Oltul a pierdut 140.011 de locuitori. În Mehedinţi, în 2021 s-a ajuns în situaţia în care populaţia care trăieşte în prezent este mult mai mică decât în 1948. Dacă pe atunci locuiau în judeţul Mehedinţi 304.788, acum au mai rămas doar 234.339 de oameni. Dacă raportăm la anul 1992, pierderea este şi mai mare. În acel an, populaţia ajunsese la 332.673 de oameni. Astfel, în 30 de ani, Mehedinţiul a rămas fără 98.334 de locuitori.
Date generale ale Recensământului
Printre informaţiile oferite de Recensământul 2022, se arată România a pierdut 1,1 milioane locuitori, de la recensământul din 2011. Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin). În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de județele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1mii, reprezentând 9,3%).
Toate datele făcute publice de INS, le puteţi găsi AICI.
Citeşte şi: A căzut tencuiala de pe Prefectură lângă bradul din centrul Craiovei
