Craiovenii mai au la dispoziţie aproape doi ani ca să-şi expertizeze tehnic blocurile, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic. Termenul s-a prelungit până la data de 1 iunie 2024( Legea nr. 170 din 7 octombrie 2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor) şi prin urmare proprietarii au dat uitării această obligaţie. Expertiza vizează atât proprietatea individuală, apartamentul, cât și părțile comune ale unui bloc.
Au trecut aproape şase ani de când Primăria Craiova i-a notificat pe craiovenii care locuiesc în blocuri construite înainte de 1978 că sunt obligați să-și expertizeze tehnic imobilele, dar în Craiova mai puţin de 10 blocuri au făcut această expertiză. „La nivelul municipiului Craiova, au fost făcute, până la această dată, 28 de expertize tehnice. Dintre acestea, doar nouă blocuri și două case au fost expertizate de către proprietari, restul de până la 28 de clădiri fiind instituții publice”, spun reprezentanţii Primăriei Craiova. Acestea sunt o parte din datele pe care le deține, în prezent, Primăria Craiova, dar, în realitate, numărul imobilelor, care s-ar prăbuși în cazul unui cutremur este mult mai mare.
Proprietarii obligaţi să facă expertiza
Proprietarii trebuiau să facă această expertiză într-un interval de doi ani. După realizarea expertizei, proprietarul avea la dispoziție doi ani pentru realizarea proiectului de consolidare și încă doi ani pentru lucrările de consolidare. În total, șase ani. Proprietarul este responsabil să avertizeze ulterior asupra riscului pe care îl prezintă respectiva clădire.
La final, el trebuie să afișeze panouri de înștiințare la intrarea în clădirea înscrisă într-o clasă de risc seismic, în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică.
Faptul că legea s-a modificat şi tremenul pentru expertizele tehnice în vederea încadrării acestora în clasă de risc seismic s-a prelungit până la data de 1 iunie 2024 nu i-a făcut pe proprietari să profite şi să grăbească efectuarea expertizelor. Dimpotrivă, timpul s-a scurs şi nici o asociaţie nu a dus la bun sfârşit vreo expertiză, obligaţia fiind dată uitării. Reprezentanţii primăriei spun că administraţia locală a făcut, de-a lungul timpului, mai multe notificări scrise către proprietari, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari cu privire la obligaţia ce le revine de a acţiona în solidar, pentru expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a întregii construcţii. Asociaţia de proprietari cât şi proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, îşi asumă riscul şi răspunderea pentru efectele potenţiale ale seismelor în situaţia în care nu se conformează obligaţiilor legale.
Asociaţiile nu au bani pentru expertize
Pentru expertizarea blocurilor care pot prezenta risc seismic, proprietarii sau asociațiile trebuie să scoată bani din buzunar. Totodată, să deţină documentația după care s-a făcut blocul – cartea tehnică și proiectul de execuție şi cadastrul. Culmea, cele două condiţii sunt în fapt impedimentul în calea realizării expertizei seismice. Asociaţiile de proprietari se plâng de lipsa banilor, dar şi de faptul că de cele mai multe ori cărţile tehnice şi proiectele blocurilor nu se mai găsesc în arhivele instituţiilor care în trecut administrau fondul locativ al oraşului.
Majoritatea asociațiilor se plâng şi de faptul că proprietarii nu sunt de acord cu aceste expertize. Locatarii spun că nu au sumele necesare susținerii acestei expertize.
„ Locatarii abia își plătesc întreținerea. Expertiza este foarte scumpă din câte am auzit. Noi am vorbit cu proprietarii, chiar şi într-o Adunăre Generală. Ce facem cu proprietarii care sunt plecați din țară, cu cei care au datorii? Nu am făcut nimic până la acest moment. Să sperăm că nu avem parte de un cutremur că cine ştie….“, spune Gheorghe Mateescu, președintele Asociației 4 AS Craiovița Nouă.
Între imobilele tip bloc de care se ştie că au fost expertizat şi marcate cu bulină roşie este Casa albă de pe strada Theodor Aman, construit în 1926 și unde, oficial, locuiesc 142 de persoane. Faţada clădirii a fost zugrăvită cu câţiva ani în urmă, dar o reabilitare structurală nu s-a făcut.Deşi locuiesc în blocuri foarte vechi, sunt locatari care nici nu au auzit de expertiza seismică.
„Într-adevăr blocul nostru este foarte vechi, printre primele din Craiova. Noi nu avem nici asociaţie, cine să se ocupe. În plus, de unde bani? Eu nu ştiu nimic despre această expertiză. Este cumplit când mă uit la televizor şi văd ce s-a întâmplat în Turcia. Cred că şi blocul nostru ar fi pus la pământ, dacă ar fi un cutremur”, spune o locatară din blocul nr. 5 de pe strada Ştefan cel Mare.
Clădirile cu risc seismic, evaluate ochiometric
Trebuie precizat că un Ordin al Ministrul Dezvoltării, care se aplica începând cu 19 ianuarie 2023, conține prevederi ce permite ierarhizarea rapidă a clădirilor cu risc seismic, astfel încât să poată fi stabilită ordinea în care acestea vor fi consolidate. Practic, prin acest ordin se introduce o reglementare tehnică ce cuprinde prevederi pentru ierarhizarea clădirilor din punct de vedere al riscului seismic, în vederea stabilirii priorității investițiilor pentru siguranța clădirilor la cutremur. Mai exact, a fost introdusă metodologia de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, ce va scurta durata necesară evaluării clădirilor din punct de vedere al rezistenței acestora la cutremure. Practic, ordinul stabilește modul de evaluare vizuală rapidă a clădirilor. Mai exact, a fost stabilită o procedură de evaluare seismică simplă, fără o analiză inginerească de detaliu, care are la bază informații privind: efectul cutremurelor din trecut asupra clădirii, rezultatele cercetărilor din domeniul riscului seismic, evoluția reglementărilor tehnice de proiectare seismică, evoluția practicii de proiectare și a materialelor de construcție utilizate. Evaluarea vizual rapidă se face de către inspectori calificați prin observarea clădirii din exterior, fără a fi necesar accesul inspectorului în imobil, indiferent de forma de proprietate a acestuia.
Metodologia de evaluare vizuală rapidă va putea fi utilizată în cazul clădirilor publice și a clădirilor rezidențiale multifamiliale, indiferent de forma lor de proprietate, având următoarele funcțiuni: locuințe, alte funcțiuni asimilabile locuințelor (cazare, cămine studențești, cămine de bătrâni etc.), ocrotirea sănătății, administrație publică, comerț și servicii, educație, activități culturale, sport sau turism, gospodărie comunală ori alte funcțiuni specifice sistemului de protecție civilă.
