28 de ani de presă locală, pentru comunitate
În 2022, tema Premiilor Superscrieri, distincţii importante pe plan naţional oferite jurnaliştilor dedicaţi misiunii lor, a fost presa locală. Publicaţiile şi jurnaliştii de pe plan local s-au aflat în centrul principalelor dezbateri şi evenimente care au precedat gala de permiere, iar concluzia unanimă a fost clară: fără presă locală autentică, comunităţile au de pierdut. Fără jurnalism de calitate pe plan local sau regional, cetăţenii au de pierdut. Pentru că jurnalismul de calitate este un mecanism care poate contribui la corectarea unor sisteme nefuncţionale, care le poate uneori preveni, care poate să scoată la iveală probleme majore care, altfel, ar putea să le scape jurnaliştilor din presa centrală.
Nu de puţine ori, ample anchete naţionale au pornit de la subiecte locale. Când presa locală este puternică, devine un avertizor esenţial al derapajelor guvernanţilor şi un factor de echilibru.
Lupta pentru supravieţuire
Într-un masterclass pe subiectul importanţei presei locale, una dintre cele mai presante probleme legate de situaţia presei locale în România a fost procesul de aservire. Într-o epocă în care presa tipărită este pe cale de dispariţie, iar Internetul liber a lăsat calea deschisă pentru orice fel de publicaţie care se autodefineşte drept presă, deşi multe dintre acestea sunt departe de principiile fundamentale care descriu presa, cea mai mare ameninţare este dispariţia presei puternice şi transformarea regiunilor în nişte ciupercării periculoase.
Oricine poate crea peste noapte o publicaţie online, iar în era dezinformării şi a pierderii simţului critic, cititorul se află în cea mai vulnerabilă poziţie în care s-a aflat vreodată. În oraşele importante ale României, există zeci de publicaţii considerate presă locală, care nu fac decât să preia ştiri şi comunicate şi să publice materiale în funcţie de ordinele date de partide. În schimb, presa independentă, neaservită, este nevoită să supravieţuiască pe cont propriu, într-o ţară în care necesitatea ei încă este prea puţin înţeleasă.
Presa obiectivă, marele aliat
Presa obiectivă este, de la an la an, o pasăre din ce în ce mai rară. În lipsa ei, abuzurile politicienilor înfloresc, iar cetăţeanul îşi pierde unul dintre marii aliaţi. Care este soluţia? În mod ideal, presa obiectivă ar putea funcţiona extraordinar prin finanţarea primită direct chiar de la principalii săi beneficiari: cetăţenii. Dar câţi cetăţeni sunt dispuşi să plătească pentru informaţie când Internetul le oferă atâtea alte surse fără bani? Câţi sunt dispuşi să facă diferenţa între acele surse şi să înţeleagă că şansa comunităţii de a avea presă de calitate este să o susţină nu doar citind, dar şi plătind pentru ea? Din ce în ce mai multe publicaţii importante oferă cititorului posibilitatea de a sponsoriza, de a oferi donaţii pentru a putea rezista financiar. De cealaltă parte, din ce în ce mai mulţi oameni se plâng că presa nu mai este arma cetăţenilor, ci a politicienilor.
28 de ani de Gazeta de Sud
În România, publicaţiile de pe plan local care încă rezistă fenomenului de extincţie se pot număra pe degete, iar lupta pentru supravieţuire este din ce în ce mai grea. Una dintre ele este Gazeta de Sud, care ajunge în 2023 la 28 de ani de existenţă. Ani în care a ajutat oameni. A schimbat lucruri. A fost o voce pentru cei care şi-au căutat dreptatea şi pentru cei care au reclamat derapaje. Gazeta de Sud a fost, în tot acest timp, cotidianul oltenilor de pretutindeni. Este ziarul tuturor, nu doar al celor care l-au condus sau al angajaţilor săi. Gazeta de Sud este, de fapt, o comunitate. Este publicaţia noastră, a tuturor celor care ne dorim informare corectă, schimbări în bine, politicieni oneşti şi o societate sănătoasă. Este ziarul celor cărora încă le pasă de prezent şi de viitor.
