Staţi liniştiţi, APM veghează, numai că închide câte un ochi din când în când. Spre exemplu, în Craiova, Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj deţine 6 staţii de monitorizare a calităţii aerului. Trei sunt în Craiova, una în Işalniţa, una în Breasta şi una la Calafat. Dintre cele trei staţii care ar trebui să transmită date privind aerul respirat de craioveni, una „doarme” constant. Staţia de monitorizare a calităţii aerului de pe Calea Bucureşti din Craiova nu a mai înregistrat date de un an întreg.
Staţia urbană de trafic DJ-1 este amplasată vis-a-vis de Piaţa Mare şi monitorizează poluanţii SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10 şi B. Conform APM Dolj, aceasta este influențată în primul rând de trafic, încălzirea casnică şi de SE Craiova II Craiova.
Nu s-au găsit bani
Gazeta de Sud a analizat datele publicate în buletinele lunare privind calitatea aerului din ultimul an. Astfel, am remarcat că staţia DJ-1 are probleme tehnice de o perioadă lungă. Drept urmare, am întrebat APM Dolj care este situaţia acestei staţii şi de ce problemele nu au fost remediate în această lungă perioadă de timp. Răspunsul ne-a uimit.
„Stația DJ-1 nu mai funcționează de la sfârșitul lunii martie 2022, din cauza unor probleme cu alimentarea electrică internă. APM Dolj are obligația de a anunța defecțiunile după producerea acestora către MMAP. Fondurile pentru reparații sunt asigurate direct de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor”, ne-a transmis instituţia.
Însă, de un an, se pare că Ministerul nu a considerat o prioritate rezolvarea situaţiei. Motivul ne-a fost transmis telegrafic de către APM Dolj: „lipsă alocare fonduri”.
Mai sunt probleme şi la alte staţii
Pe lângă lipsa totală a datelor de la această staţie, în câteva rapoarte se vorbeşte despre date insuficiente pentru evaluarea nivelului de PM10 la mai multe stații, din cauze tehnice. Altele precizează că datele sunt incerte în procente variabile, de la 13 până la 50%.
De exemplu, în raportul din luna decembrie 2022, se precizează: „la DJ-2, din cauza defectării sistemului de prelevare nu avem suficiente date pentru evaluare la PM10 gravimetric (de referință), iar din datele obținute prin măsurarea continuă aproximativ 50% sunt incerte, nemaiavând posibilitatea de a le compara cu cele obținute prin metoda de referință; la DJ-1 și DJ-6 nu sunt date pentru evaluare, din cauza defectării sistemelor de prelevare automată, în plus la DJ-1 sunt probleme în continuare cu alimentarea electrică.”
Şi staţia de la Calafat are probleme
Şi stația DJ6 are probleme tehnice. APM Dolj ne-a transmis că aceasta nu are date pentru evaluare la PM10 și PM2,5. Acestea sunt particulele în suspensie ce reprezintă una dintre cele mai importante surse de poluare urbană. Cauza este defectarea analizorului continuu și a prelevatorului programabil de PM10, ne-a precizat APM. În schimb, instituţia ne linişteşte. „Sunt disponibile aproape în fiecare lună date suficiente pentru evaluare la SO2, la NOx și CO. Luna trecută, aceasta din urmă a avut erori de măsurare, dar anul trecut și în ianuarie au existat suficiente date.”
Instituţiile din România nu iau în calcul datele independente
Cu toate că staţiile de monitorizare a calităţii aerului dintr-un municipiu reşedinţă de judeţ se numără pe degete şi au probleme de funcţionare, datele furnizate de senzori independenţi de monitorizare nu sunt luate în considerare de către instituţia abilitată cu protecţia mediului. Ba mai mult, în urmă cu doi ani, când Gazeta de Sud a început seria de materiale despre Craiova poluată, şeful Gărzii de Mediu Dolj bagateliza aceşti senzori, în lipsa unor minime informaţii despre certificarea lor.
Numai că, dacă un cetăţean de rând ar vrea să afle ce aer respiră, sunt mai mari şanse să afle acest lucru de la reţeaua independentă de senzori, care oferă inclusiv date despre particulele PM2,5 şi PM10, care lipsesc, în general, din buletinele APM. Datorită extinderii reţelei de senzori independenţi, craiovenii pot vedea chiar o hartă a poluării şi situaţia pe cartiere.
Poluarea, una dintre problemele Craiovei
În luna februarie 2023, staţia DJ-2 din centrul oraşului a înregistrat 12 zile de poluare ridicată – nivel rău şi, într-una dintre situaţii, foarte rău – dintre care 11 au fost zile consecutive. Practic, în aproape jumătate din lună, calitatea aerului a fost periculos de proastă. Cu toate acestea, craiovenii nu au ştiut că au fost expuşi unui aer foarte poluat zile în şir.
O analiză efectuată de o echipă din cadrul Universității din București, citată în Strategia integrată de dezvoltare a zonei urbane Craiova 2021-2030, a plasat Craiova pe locul al patrulea la nivel național, în ceea ce privește gradul de poluare. Craiovenii sunt printre cei mai nemulțumiți de calitatea aerului la ei în oraș.
În cadrul unui sondaj citat de aceeași sursă, după serviciile de sănătate, poluarea este cea mai mare problemă a orașului, în opinia a 38% dintre respondenți. Într-un studiu realizat de rețeaua Airly în 2021, în top 5 judeţe cu cea mai proastă calitate a aerului din România, Doljul se afla pe al patrulea loc, surclasând municipiul Bucureşti.
