4 C
Craiova
luni, 23 decembrie, 2024
Știri de ultima orăActualitateApă și foc în Joia Mare: Focurile de Joimari din Argetoaia și vărsatul de apă de la Bechet

Apă și foc în Joia Mare: Focurile de Joimari din Argetoaia și vărsatul de apă de la Bechet

Una dintre zilele cele mai încărcate de semnificații în Săptămâna Paștelui este Joia Mare. În această zi se roșesc ouăle, iar la sat oamenii aprind focuri și pomenesc sufletele celor plecați. Deși ritualurile satelor devin din ce în ce mai firave de la an la an, încă există locuri în care acestea își mențin flacăra aprinsă. Atât la figurat, cât și la propriu în Joia Mare, cunoscută pentru focurile aprinse pentru morții care se reîntorc la cei dragi.

Amelia Etegan, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, a vorbit, într-un interviu pentru GdS, despre obiceiurile care încă se păstrează în Joia Mare și semnificațiile lor. Despre mesele cu colaci și căni cu apă din Melinești, la vărsatul ritualic al apei de la Bechet, lumea străveche încă se luptă pentru a-și păstra punțile cu lumea de dincolo.

Amelia Etegan

GdS: Care sunt cele mai importante obiceiuri din Joia Mare și ce însemnătate ascund acestea?

Amelia Etegan: În Joia Mare din Săptămâna Patimilor întâlnim numeroase practici de pomenire a morţilor – aprinderea focurilor, ofrandele alimentare şi materiale – colacul, oala, lumânarea. Este una dintre cele mai bogate în ritualuri dintre zilele Postului Paștelui. Popular este cunoscută ca Joia Mare, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joia Verde, Moşii de Joimari și Joimărica.

GdS: Ce se întâmplă în noaptea aceasta, conform credințelor străvechi?

Amelia Etegan: Se spune că, în noaptea de Joimari, se deschid mormintele, cerul, uşile Raiului şi ale Iadului, iar spiritele celor morţi se întorc la casele lor spre a petrece sărbătorile pascale printre cei vii. Morţii reveniţi pe la vechile lor locuinţe rămân printre ai lor până la Înălţarea Domnului Iisus Cristos. Atunci se fac pomeni, iar aceştia se întorc de unde au venit, dimpreună cu colacul şi cu oala cu apă pe care le-au primit de pomană.

GdS: Unul dintre ritualurile binecunoscute din Joia Mare este aprinderea focurilor. De unde vine acest obicei?

Amelia Etegan: În Joia Mare, când se spune că sufletele morților se reîntorc la cei dragi, se aprind focuri în curţile sau grădinile caselor, pe mormânt sau lângă mormânt, sau pentru toţi morţii laolaltă, în curtea bisericii sau la cimitir.
„Focurile morţilor” încearcă să menţină un echilibru între lumea celor vii şi lumea celor morţi; focurile se aprind din lemnele unor arbori sacri, “curați” așa cum sunt numiți popular. Prin urmare, focurile se fac din boz uscat, lemn de alun sau coceni de porumb. Lemnele sau cocenii pentru aceste focuri nu sunt tăiați cu toporul sau securea, ci rupte cu mâna.

Ohaba. Foto:Arhiva Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj.

GdS: Ce tradiții încă se păstrează vii în Dolj?

Amelia Etegan: În unele localităţi, cum este Ohaba din comuna Melineşti, miercuri seara, în curţile caselor se aşază câte o masă pe care se pun colaci şi căni cu apă. În jurul mesei se aşază scaune şi se aprinde focul; se împart colaci şi apă pentru morţii casei respective în timp ce arde focul. A doua zi dimineaţa, până la revărsatul zorilor, femei cu oala cu tămâie şi braţul plin de boji sau coceni de porumb merg la cimitir unde aprind focuri la fiecare mormânt.

GdS: Unde mai găsim focurile de Joimari în regiunea noastră?

Amelia Etegan: Spectaculos la noi în Dolj și urmărit îndeaproape, ani la rând, este obiceiul aprinderii focurilor de Joimari în cimitirul satului Salcia din comuna Argetoaia. Acesta surprinde mereu prin emoție și consecvența cu care este respectat ritualul.

Aprinderea focurilor rituale, în Joia Mare, este o practică întâlnită mai ales în satele din nord-vestul judeţului, la confluenţa cu judeţul Mehedinţi, ajungând până dincolo de graniţă, la românii din Timocul sârbesc.
Deosebit de zona de nord a Doljului, în sudul judeţului întâlnim un altfel de obicei tradiţional practicat tot în dimineaţa zilei de Joia Mare: „Vărsatul ritual de apă”.

GdS: Ce presupune vărsatul apei de la Bechet din Joia Mare?

Amelia Etegan: Femeile din Bechet îşi pregătesc dinainte locul ales pentru vărsatul apei, pe malul Jieţului, loc curat, pe care îl marchează cu nuiele din salcie verde, îndoite în arcade şi înfipte în pământ. În dimineaţa de Joimari, însoţite de câte o copilă de 10-12 ani, merg la locul stabilit cu o găletuşă şi o ulcică. Aici săvârşesc ritualul vărsării apei, atât pentru cei morţi cât şi pentru cei vii.

Bechet. Foto: Arhiva Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj.

Fiecare mort este strigat pe nume şi primeşte ulcica cu apă aruncată din Jieţ pe sub arcada de salcie. Apoi sunt puse lumânări aprinse în nişte trochiţe care se aşază pe apa Jieţului şi sunt purtate de apă. Alte lumânări se aprind pe nisipul apei având acelaşi rol ca şi focurile aprinse la morminte: să încălzească morţii, să le deschidă calea venirii pe pământ în zilele Paştelui. De aici femeile împreună cu fetiţele merg la cimitir cu găleţile cu apă şi cu colacii pe care i-au pregătit special şi-i împart împreună cu produse de „post”.

Citește și Cum combatem astenia de primăvară

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS