Craiova nu are nici acum un Registru al Spaţiilor Verzi. Alături de noul Plan Urbanistic General (PUG), registrul este una dintre documentaţiile-cheie care contribuie la frânarea mutilărilor urbanistice de amploare care au avut loc în marile oraşe ale României ultimilor ani.
Spaţiile verzi inventariate într-un astfel de registru ar fi putut fi protejate. Legea prevede interdicţia intervenţiilor care să le reducă suprafaţa sau să le schimbe destinaţia.
Fără un PUG actualizat, speranţa conservării spaţiilor verzi din oraş ar fi fost un registru al spaţiilor verzi. În schimb, Craiova are un PUG neactualizat din anii 2000, în care numeroase spaţii verzi nu figurează ca atare. Şi un registru lipsă.
Spaţiile verzi din Craiova, prada dezvoltatorilor imobiliari
Din această cauză, în ultimii ani foarte multe spaţii verzi au dispărut. În locul lor, au prins „rădăcini” construcţiile. Cărămizile şi betoanele au înghiţit spaţiile verzi, invitându-i pe craioveni să respire… aer de oraş în plină dezvoltare imobiliară.
Încă de acum 6 ani, GdS atrăgea atenţia asupra felului în care lipsa unui registru al spaţiilor verzi contribuie la mutilarea oraşului. GdS explica atunci că, atâta timp cât un spaţiu verde nu figurează ca atare în documentațiile de urbanism (PUG, PUZ) sau sunt înscrise în cartea funciară la categoria de folosință „curți-construcții“, ele riscă să se transforme rapid în terenuri construibile. Ba chiar, sub ameninţarea elaborării unui nou PUG şi a unui registru care să inventarieze spaţiile verzi de neatins, rechinii imobiliari ar fi avut cu atât mai multe motive de avânt, grăbindu-se să înghită spaţiile verzi înainte să apară interdicţia. În timp ce autorităţile nu s-au grăbit deloc. Nici cu PUG-ul, nici cu registrul spaţiilor verzi.
Contractul pentru Registrul Spaţiilor Verzi, în procedură de reziliere
Deşi la nivel teoretic spaţiile verzi din oraşe sunt protejate prin lege, realitatea stă cu totul altfel. Chiar dacă avem o lege din 2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, care prevede obligația autorităţilor locale să țină evidența spațiilor verzi, prin constituirea registrelor locale ale spațiilor verzi, Craiova încă nu deţine un astfel de registru. Prin anul 2017, acesta abia se afla în faza de licitaţie. Primăria Craiova. Mai aproape de prezent, în bugetul de anul trecut al primăriei, pe lista de investiţii se afla şi mult frământatul registru local al spaţiilor verzi, suma alocată fiind de 157.000 de lei. Însă nici atunci nu a fost cu noroc, se pare.
Într-un răspuns la o solicitare GdS, Primăria a dezvăluit că a rămas fără prestator, contractul de achiziţie publică pentru elaborarea registrului aflându-se în procedură de reziliere. După ani şi ani, practic, ne-am trezit din nou într-un punct mort.
„Prestatorul nu şi-a îndeplinit toate clauzele contractuale”
Primăria nu a oferit detalii, în afară de menţiunea că „prestatorul nu şi-a îndeplinit toate clauzele contractuale”. În schimb, ne-a transmis că se bazează pe forţele proprii pentru actualizarea informaţiilor privind spaţiile verzi.
„Contractul de achiziţie publică pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verziu din intravilanul municipiului Craiova nu a fost finalizat. Contractul a fost încheiat între Municipiul Craiova şi asocierea de firme SC Primul Meridian SRL şi SC Intergraph Computer Service SRL”, ne-a informat Primăria Craiova.
Licitația pentru elaborarea unui „Registru local al spațiilor verzi din Craiova“ a fost atribuită la finalul anului 2017. Pentru aceasta, Primăria Craiova urma să achite 417.100 de lei (fără TVA). Durata de execuţie era de 18 luni de la data atribuirii.
Primăria vrea să întocmească Registrul împreună cu RAADPFL
Primăria Craiova şi-a pus acum în gând să finalizeze registrul pe cont propriu, cu sprijinul RAADPFL.
„În vederea finalizării şi actualizării Registrului Local al Spaţiilor Verzi din intravilanul municipiului Craiova, Primăria Municipiului Craiova, împreună cu Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Fond Locativ Craiova desfăşoară cu forţe proprii culegerea de date şi informaţii privind actualizarea spaţiilor verzi şi a arborilor existenţi în intravilanul municipiului”, au continuat reprezentanţii administraţiei locale. Fără a spune când va fi totuşi gata documentaţia.
Cât spaţiu verde pe cap de locuitor deţine Craiova
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, suprafaţa spaţiului verde pe cap de locuitor este în medie de 35.8 mp, spune Primăria. O medie ridicată, în mod evident, de prezenţa celui mai mare parc natural din sud-estul Europei, Parcul „Nicolae Romanescu”.
Oraşele cu cea mai mare suprafaţă a spaţiului verde pe cap de locuitor din România sunt, conform aceluiaşi INS, Baia Mare, cu 133 mp, Piatra-Olt, cu 81 mp, Mangalia, cu 76 mp, şi Târgu-Mureş, cu 57 mp.
Conform UE, oraşele ar trebui să deţină un minim de 25 mp spaţiu verde pe cap de locuitor, în timp de Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă 50 mp.
Ce spaţii sunt inventariate în Registrul Spaţiilor Verzi
În conformitate cu prevederile Legii nr.24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, art.18, Autoritatea Publică Locală are obligaţia de a ţine evidenţa
spatiilor verzi de pe teritoriul UAT, prin constituirea registrului local al spatiilor verzi.
Prin Registrul Spaţiilor Verzi se inventariază spaţiile verzi cu acces nelimitat, squaruri, parcuri, grădini publice, grădini specializate, spaţii verzi cu caracter utilitar, terenuri degradate, alte tipuri de spaţii verzi.
