Noul PUG al Craiovei a intrat în procesul de consultare publică, joi fiind prima dezbatere pe marginea soluţiilor prevăzute de noua documentaţie. La prima vedere, arhitecţii, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor civice, consideră că PUG-ul are mai multe deficienţe care, neremediate, ar afecta, în viitor, calitatea locuirii şi a vieţii cetăţenilor.
Documentaţia nu clarifică, în forma actuală, mijloacele de protejare a oraşului împotriva construcţiilor haotice şi a invaziei blocurilor în zonele de locuinţe individuale, spun specialiştii. Prea permisiv şi cu reglementări insuficiente în privinţa protejării anumitor zone, PUG-ul ar pune probleme, în schimb, dezvoltării cartierelor în zonele de periferie, prevăzute pentru extinderea Craiovei. Arhitecţii spun că anumite condiţionări extreme vor face imposibilă construirea fără apel la planuri urbanistice zonale (PUZ-uri).
O altă problemă constatată atât de arhitecţi, cât şi de reprezentanţii ONG-urilor, este planul unei centuri în sud-vestul Craiovei, care ar afecta zona Jiului, în loc ca aici să se lucreze la dezvoltarea urbană prin integrarea râului în oraş.
Noul PUG, între reglementări insuficiente şi condiţii drastice : “Ne vom trezi că nu se poate construi”
Din punct de vedere al densităţii populaţiei, dintre marile oraşe, exceptând Bucureştiul, Craiova este cel mai aglomerat din România. Avem 3700 de locuitori pe kilometru pătrat. Comparativ, Iaşi are aproximativ 3100, iar Timişoara 2500, în timp ce Clujul are mai puţin de 2000.
Având în vedere aceste date, oraşul ar avea nevoie de o extindere de măcar 15000 de locuitori, transmite unul dintre membrii Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) – Filiala Craiova. “Ar fi necesară o zonă de extindere de aproximativ 10% din suprafaţa oraşului”, spune acesta.
Extinderea este luată în calcul prin dezvoltarea unor cartiere la periferie, dar specialiştii spun că prevederile, în forma actuală, nu sunt adaptate morfologiei terenului şi lasă loc unor viitoare dezastre urbanistice.
“În această formă a PUG-ului, există nişte terenuri agricole, lungi şi înguste, care ar fi preluate pentru noi cartiere în extinderea oraşului. Pentru a construi blocuri. Ideea este că aceste tipuri de teren nu sunt construibile. Pe un teren atât de îngust nu poţi face un bloc. Iar dacă tu faci, cel de lângă tine cum îl face? Morfologia terenului nu este luată în calcul”, explică Bogdan Tiparu, preşedintele OAR Craiova.
O soluţie este, adaugă acesta, să se facă planuri urbanistice zonal pe cartiere de către administraţie. Iar terenurile să fie remăsurate, dezmembrate şi redistribuite. “Altfel va fi un haos, un mic cataclism urbanistic, cum este Parcul Corniţoiu. Aici, oamenilor li s-au dat terenurile unde fuseseră casele pe vremuri şi au avut permisiunea să facă blocuri. Rezultatul este cea mai proastă gospodărire a unui potenţial cartier”, a precizat acesta.
Bipolaritate: Noul PUG, prea permisiv pe de o parte, draconic de cealaltă parte
PUG-ul este foarte permisiv, pe de o parte, spune Tiparu, pentru că poţi să schimbi funcţiunile pe zone. “În PUG nu se interzice elaborarea unor PUZ-uri derogatorii pentru protejarea anumitor tipuri de locuire. Asta este o mare gafă. Îţi dă libertate periculoasă pentru că nu mai protejează zone preţioase, importante”.
Dar regulamentul privind amplasamentul pe parcelă este foarte restrictiv, de cealaltă parte. Ceea ce înseamnă limitări nerealiste, adaugă preşedintele OAR Craiova.
“Pe de altă parte, aproape că nu poţi face nimic fără PUZ-uri. Există un regulament pentru amplasamentul pe parcelă care este extrem de restrictiv. Îţi dai seama că nu prea poţi construi nimic pentru că distanţele între clădiri trebuie să fie foarte mari. Aşadar, nu reglementează suficient şi, pe partea cealaltă, vine cu condiţionări extreme”, transmite acesta.
Un oraş sufocat, care riscă să devină şi mai înghesuit
O altă problemă care va contribui la supraaglomerare este mărirea procentului de ocupare a terenului (POT) de către construcţii.
“Vorbind de locuinţele individuale, în PUG-ul vechi există nişte reglementări decente, prezente şi în alte oraşe, cu procent de ocupare al terenului (POT) de 35-40%. Actualul PUG propune un calcul al POT-ului care ajunge la nişte valori foarte mari, până la 60%, ceea ce este o suprafaţă imensă! Mai mult, nu ia în calcul anexele şi alte clădiri secundare”, spune Adrian Rusu, preşedintele Asociaţiei Summurban.
Şi arhitectul Bogdan Tiparu spune că este nevoie de includerea anexelor şi a garajelor în calculul indicilor POT şi CUT, pentru a evita aglomerarea zonelor rezidenţiale: “Dacă nu ai anexele incluse, practic poţi ajunge şi la 100%, pentru că nu sunt nicicum reglementate”.
Dacă POT va rămâne la fel de mare şi fără a include anexele, riscul construcţiilor sufocante este enorm, atrage atenţia ONG-ul Summurban.
Specialiştii spun că POT pentru clădirile mari trebuie micşorat
“Lumea va putea să construiască mult mai mult ca înainte. Neexistând nicăieri o menţiune că sunt interzise PUZ-urile derogatorii, pe o parcelă de minim 500 mp, condiţia pentru locuinţe colective, o preiei, o transformi din zonă de locuinţă individuală în zonă de locuinţă colectivă prin PUZ. Apoi proiectul se foloseşte de POT-ul respectiv. De exemplu, în zona părculeţului Puşkin POT-ul prevăzut în regulamentul urban este de 60%. Să ne închipuim cum ar arăta zona respectivă dacă ar apărea acolo blocuri P+4 pe POT de 60%! Braşovul, Clujul are sub 2000 locuitori pe km pătrat, iar noi avem peste 3500 şi ne înghesuim şi mai mult, cu procente de ocupare a terenului mai mari, de parcă am fi un oraş pe un vârf de munte, nu la câmpie, unde te poţi extinde”, semnalează Adrian Rusu.
Arhitecţii vor să propună, în procesul de consultare publică, micşorarea POT pentru clădirile cu regim de înălţime P+3 şi P+4 de la 40% la 20, maxim 30%, pentru a descuraja practica dezvoltatorilor de a construi blocuri între case.
Stop blocuri între case. Cum?
Atât arhitecţii, cât şi reprezentanţii ONG-urilor doresc ca noul PUG să delimiteze clar zone cu locuinţe individuale de cele cu locuinţe colective sau alte funcţiuni. Concret, ar fi nevoie de interzicerea PUZ-urilor derogatorii în aceste zone, pentru a se evita schimbarea funcţiunii zonelor şi a indicilor urbanistici.
Aşa cum GdS a arătat în materiale anterioare (Blocuri între case, blocuri între blocuri ->>>), după anul 2000 au fost emise peste 1000 de PUZ-uri care au contribuit la distrugerea ţesutului urban prin invadarea zonelor de locuinţe individuale de către locuinţe colective cu regim de înălţime peste specificul zonei.
“Zonele protejate ar trebui protejate printr-un articol care să specifice clar că PUZ-urile derogatorii nu au ce să caute acolo. Există şi exprimări ambigue… Regulamentul local de urbanism menţionează că în zonele de locuinţe individuale terenurile locuinţelor pot fi combinate cu terenuri cu alte folosinţe, inclusiv cu clădiri de locuit de mari dimensiuni. E probabil un alt mod de a spune pe nume blocurilor”, atrage atenţia Adrian Rusu, de la Asociaţia Summurban.
Şi preşedintele OAR Craiova consideră că trebuie clarificat termenul “clădire de locuit de mari dimensiuni”, pe care îl consideră un “cal troian intrat în cetate”.
“În oraşele unde se întâmplă aşa ceva se ascunde dispariţia tipului de locuire individual. Pentru că peste tot este presiune să se construiască locuinţe colective, fiind mult mai avantajos financiar pentru dezvoltator. Şi în felul acesta distrugi un tip de locuire”, consideră acesta.
“În zonele de locuinţe individuale, trebuie eliminate complet construcţiile clădirilor de mari dimensiuni, adaugă un alt arhitect din Craiova.
În loc să fie integrată urban, zona Jiului este ameninţată de o centură
Atât arhitecţii, cât şi membrii Asociaţiei Summurban au adus în discuţie proiectul unei centuri care trece, în propunerea noului PUG, prin zona de sud-vest a oraşului, tangenţial cu Jiul. Apariţia unui astfel de drum, cred aceştia, ar distruge orice plan de integrare a Jiului în peisajul urban şi dezvoltarea acestei zone. În plus, ar afecta o arie protejată.
Sacrificarea oraşului cu Jiul ar fi “catastrofală”, spun aceştia. O centură care ar despărţi oraşul de Jiu ar bloca orice şansă de a construi o zonă de promenadă. “Realizarea ocolitoarei de-a lungul Jiului ar duce la o disjuncţie între râu şi zona de agrement. Închiderea inelului de circulaţiei astfel nu este benefică”, este una dintre constatările membrilor OAR Craiova.
„De ce să aduci beton într-o zonă verde?”
“Nu înţelegem utilitatea unor centuri care închid Craiova în nişte cercuri. Nu trebuie să ne folosim de ele doar pentru a face o formă frumoasă în jurul oraşului. Zona sud-vestică nu are, în acest moment, centură ocolitoare şi ar trebui să rămână o arie naturală protejată. Dezvoltarea majoră este în nord şi sud, sud-est. Traficul din zonă nu prezintă nevoia acestei centuri. De ce ai ocoli oraşul prin sud-vest? De ce să aduci beton în zonă verde şi un trafic care nu îşi are rostul, când avem deja o problemă aici, groapa de gunoi? Nu facem decât să mărim presiunea pe zona verde! Nu există fundament. Sunt destule oraşe care nu au centuri ocolitoare”, transmite Asociaţia Summurban.
“Tot în privinţa apei, am identificat cazul Bălţii Cernele, care apare în PUG ca luciu de apă. Dar în lista de PUZ-uri preluate prin PUG există un PUZ aprobat pentru un parc aici. E bun şi parcul, dar este bună şi apa, ce se întâmplă cu luciul de apă?
Suntem un oraş într-o “căldare”, estul, vestul şi nordul sunt delimitate de terase abrupte, toamna avem zile în care nu vedem soarele din cauza ceţii, poluanţii stau tot lângă noi. Cele mai bune metode de a lupta sunt zonele de apă şi zonele cu arbori de dimensiuni generoase, nu arbuşti, ca să capteze pulberile în suspensie”, spune Adrian Rusu.
Propunere pentru o zonă de promenadă pe marginea Jiului
Specialiştii cred că dezvoltarea zonei Jiului în viitor este un proiect nu doar de dorit, ci şi perfect realizabil, în ciuda argumentului contra că zona este inundabilă.
“Se pot găsi suficiente soluţii dacă vorbim de inundabilitate, cu diguri şi cu nişte buzunare care pot deveni lacuri integrate în zona de agrement”, explică Bogdan Tiparu.
Arhitecţii cred că amenajarea cursului Jiului în zona Craiovei cu diguri, oglinzi de apă şi amenajarea unei plaje ar fi mult mai benefică pentru oraş. “Ne-am putea imagina o promenadă de 5 kilometri pe malul Jiului, între Mofleni şi Balta Verde, pe lângă o oglindă de apă cu hoteluri cu regim maxim P+2, terase, spaţii verzi. Centura ocolitoare nu poate trece printre Jiu şi oraş. Decât pe sub, dacă ar fi să fie subterană”, a transmis unul dintre membrii OAR.
Planşele din PUG „nu ţin cont de realitatea din teren”
Mai mulţi arhitecţi din cadrul Ordinului Arhitecţilor din România – Filiala Craiova susţin că planşele nu ţin cont de realitatea din teren, existând zone neconforme cu situaţia cadastrală. De asemenea, aceştia invocă problema gropii de gunoi, în continuare nesoluţionată, şi propun relocarea acesteia.
Prima dezbatere pe noul PUG are loc joi, 10 august, de la ora 12:00 ONLINE. Ea va putea fi urmarită pe canalul de Youtube Primaria Craiova, ce poate fi accesat şi de pe site-ul primăriei.
La dezbatere vor participa reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, ai instituţiilor publice judeţene şi locale, specialiști din domeniu, dar şi reprezentanţi ai Ordinului Arhitecților din România, Uniunii Arhitecţilor din România, Registrului Urbaniștilor din România, Direcției de Cultură Dolj, Consiliului Județean Dolj, ADR Sud-Vest Oltenia, precum şi ai organizaţiilor nonguvernamentale.
