Prima dezbatere publică din cadrul procesului de consultare a populaţiei privind Planul Urbanistic General (PUG) al Craiovei a avut loc joi, online, pe platforma ZOOM, cu participarea specialiştilor din domeniu, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai unor reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale interesate de subiect. După ce am urmărit discuţiile de pe canalul Youtube, am rămas cu senzaţia că Primăria Craiova are un mod cu totul aparte de a interpreta noţiunea de dezbatere publică.
Dezbatere realmente participativă? Mai aşteptăm
Dezbaterea a avut loc într-un cadru restrâns, fără ca publicul general să poată interveni. Pe lângă participarea restrânsă la discuţii, şi comentariile pe pagina Youtube a Primăriei, unde a fost transmisă dezbaterea, au fost oprite. Craiovenii care au urmărit online discuţia au putut totuşi să profite de chat-ul live, unde câţiva au pus mai multe întrebări.
Însă moderatoarea dezbaterii, Monica Marin, din cadrul Direcţiei de Urbanism a Primăriei i-a îndrumat pe aceştia “să depună cerere cu număr de înregistrare la primărie şi vor primi răspuns”. Aşadar, publicul care a încercat să participe activ la dezbaterea… publică a fost direcţionat tot către solicitări scrise. Se pare totuşi că ultima dezbatere din serie, cea de-a treia, programată pe 29 august, va fi nu doar publică, dar şi cu public, în format fizic.
Unde se pot transmite punctele de vedere. Data limită este 31 august
Reamintim că toţi cetățenii își pot expune punctul de vedere asupra noului PUG, în perioada 27 iunie – 31 august 2023, utilizând una dintre următoarele metode:
- prin aplicația webGIS, utilizând funcția ”Adaugă comentariu”. Modalitatea de adăugare a unui comentariu este detaliată în aplicație;
- prin formularul de consultare online disponibil la secțiunea Consultare publică
- la Registratura instituției: Str. Târgului nr. 26 – Centrul Multifuncțional, Craiova.
“Nu este niciun complot”
În altă ordine de idei, în urma primei dezbateri, membrii Ordinului Arthiecţilor din România Craiova au adus în discuţie mai multe puncte despre care GdS a scris zilele trecute.
Un aspect demn de menţionat este cel legat de noţiunea de clădire de locuit de mari dimensiuni, inserată în regulamentul local de urbanism în zona de locuinţe individuale şi considerată un “cal troian” care lasă loc blocurilor între case. În acest caz, arhitectul coordonator al propunerii noului PUG, Irina Popescu Criveanu, a spus că este o greşeală ce urmează a fi remediată. “Este vorba despre clădiri de mici dimensiuni, nu este nicidecum un complot, este o greşeală”, a transmis aceasta, cerându-şi totodată scuze pentru scăpare.
Dezbaterea, prilej pentru şi pentru vărsarea altor nădufuri
Principalele puncte aduse în discuţie s-au referit la protejarea monumentelor şi a locuirii individuale, clarificarea condiţiilor de construire, proiectul privind Autostrada Sudului, care ar urma să treacă prin sud-vestul oraşului, în proximitatea Jiului, şi spaţiile verzi ale oraşului.
Unele nelămuriri au fost clarificate, altele au rămas pe lista de analize, iar, printre altele, participanţii la discuţii şi-au spus şi ofurile privind poziţia gropii de gunoi, traseul de zbor prin oraş al avioanelor care decolează sau aterizează pe aeroport sau parcarea subterană transformată într-un proiect suprateran care a distrus peisaigistic zona Teatrului Naţional.
Echipa care a dezvoltat proiectul: “Suntem foarte deschişi la orice sugestii”
Irina Popescu Criveanu a subliniat că echipa de proiect este deschisă şi chiar îşi doreşte să colaboreze cu arhitecţii şi urbaniştii pentru a lucra la reguli suplimentare, acolo unde aceştia consideră că PUG-ul ar fi prea permisiv cu PUZ-urile derogatorii. “Nu putem interzice PUZ-urile derogatorii, dar putem să condiţionăm”.
Aceasta a admis că s-au mai strecurat greşeli în anumite zone şi a insistat ca toţi cei care remarcă incongruenţe sunt rugaţi să le specifice pentru remedieri: “Se întâmplă să greşeşti, am greşit nişte lucruri, le vom repara, vă rugăm să ni le semnalaţi”.
POT de până la 60%: “Am analizat detaliat cam 20 insule”
Aceasta a spus că şi procentele POT şi CUT se pot discuta, dar că nu se pune problema construirii pe 100% suprafaţă, un risc adus în discuţie de arhitecţi, pentru că “există un procent al suprafeţei amenajabile pe parcelă”.
Întrebată de reprezentanţii Asociaţiei Summurban despre procentul de ocupare a terenului, Irina Popescu Criveanu a spus că decizia unui POT de până la 60% a ţinut cont de analiza specificului local, a unor parcele “îngrozitor de dense” şi că alternativa ar fi o creştere a regimului de înălţime care ar fi mai disonantă. “Am analizat detaliat circa 20 de insule”, a menţionat coordonatorul proiectului.
Mai relevant şi mai important de ţinut sub control, a adăugat aceasta, ar fi CUT – coeficientul de utilizare a terenului.
„Scopul este să ajungem la capătul acestui demers cu un instrument clar şi agreat şi de comunitate”, a conchis Irina Popescu Criveanu.
Primul PUG al unui municipiu din România editat în sistem GIS
În finalul dezbaterii, managerul firmei care a dezvoltat proiectul, Synergetics, a menţionat că obiectivul principal al propunerii noului PUG a fost crearea unui model de bună practică în care să fie combinate informaţia cu tehnologia, în beneficiul comunităţii.
“Să încercăm să punctăm o performanţă realizată de municipiul Craiova: primul PUG editat în sistem geografic informaţional (GIS)”, a spus Adrian Ilie, managerul Synergetics. Acesta a ţinut să sublinieze beneficiile directe şi indirecte legate de utilizarea tehnologiei, de rolul acesteia într-un proces care să ofere transparenţă 100%.
“Ne-am bucura ca acest proces de consultare publică să devină o practică de zi de zi pentru transparenţa decizională. Am utilizat maximul de informaţii despre teritoriu. Am încercat să creăm un model de bună practică şi să ajungem cu informaţia în telefonul cetăţeanului, ca să zicem aşa. Insist în a vă cere suportul, nu e puţin lucru ce se întâmplă cu PUG la Craiova”, a mai adăugat Adrian Ilie, care a precizat că “lucrurile sunt perfectibile” şi că drumul parcurs până în prezent a fost ghidat de conceptul de smart city şi gestiunea inteligentă a teritoriului.
