Etapa consultării publice pentru noul Plan Urbanistic General al Craiovei (PUG) se apropie de final. Marţi, 29 august, începând cu ora 14:00, la sala de conferinţe a Complexului Sportiv Craiova, Stadionul de Fotbal, are loc cea de-a treia şi ultima dezbatere publică. Este singura dezbatere la care publicul general poate participa fizic. Este momentul în care locuitorii oraşului îşi pot exprima punctul de vedere privind planul propus, care va fundamenta dezvoltarea urbanistică a Craiovei.
La dezbaterile anterioare, cu specialişti din domeniu şi reprezentanţi ai ONG-urilor din domeniu, au fost sesizate mai multe probleme. Conform acestora, există încă aspecte care nu au fost clarificate.
Unde se pot transmite propunerile cetăţenilor pentru PUG
Dezbaterea publică este adresată cetăţenilor municipiului, investitorilor, organizaţiilor non-guvernamentale interesate. În cadrul acesteia, vor fi prezentate „direcţiile principale de dezvoltare a teritoriului urban şi principalele reglementări create, în acord cu legislaţia şi cu opţiunile primăriei şi ale comunităţii”, se arată în anunţul Primăriei.
În urma discuțiilor, persoanele interesate sunt rugate să comunice Primăriei Municipiului Craiova, până la data de 15.09.2023, problemele pe care le găsesc relevante pentru Planul Urbanistic General, prin următoarele metode:
- prin aplicația webGIS, utilizând funcția ”Adaugă comentariu”. Modalitatea de adăugare a unui comentariu este detaliată în aplicație;
- prin formularul de consultare online disponibil la secțiunea Consultare publică
- la Registratura instituției: Str. Târgului nr. 26 – Centrul Multifuncțional, Craiova.
Respectarea locuirii la case prin reglementări stricte, în continuare nesoluţionată
Una dintre problemele stringente aduse în discuţie este cea privind protejarea zonelor de locuinţe individuale. Mai exact, respectarea cartierelor de case prin interdicţia construcţiilor de blocuri care să aglomereze şi să invadeze aceste spaţii, cum s-a întâmplat în ultimele două decenii în oraş.
Reprezentanţii Asociaţiei Summurban au elaborat şi un plan de propuneri pentru dezbaterea de marţi, care poate fi consultat la finalul articolului. Aceştia compară situaţia Craiovei cu cea a altor oraşe, întrebându-se „de ce la alţii se poate şi la noi nu?”:
„Ce a rămas nerealizat şi rămâne pentru noi o mare nemulţumire este problema legată de felul în care sunt reglementate zonele de locuinţe individuale şi centura sud-vestică a oraşului, care închide Craiova într-un cerc. În ceea ce priveşte locuinţele individuale, avem ca exemplu Clujul, care are un PUG care nouă ni se pare foarte corect. Aici, nu doar în zonele protejate, ci şi în zonele obişnuite de locuinţe individuale, cartierele create prin parcelări urbane, ei au introdus o condiţie. Nu ai voie să schimbi funcţiunea zonei, ai voie să faci un singur lucru în acele cartiere – şi anume, locuinţe individuale. Iar acest lucru nu poate fi schimbat prin nicio documentaţie PUZ. Este o reglementare definitivă.
Între timp, am analizat şi documentaţiile altor oraşe şi am constatat că în oraşele din Ardeal, în Sibiu, în Oradea, Baia Mare, există aceeaşi reglementare care protejează cartierele de locuinţe individuale. Toate cartiere, nu doar cele din zone protejate”, explică Adrian Rusu, preşedintele Summurban.
„Trebuie clar stabilite zonele protejate, cu interdicţie totală de PUZ derogatoriu”
Unii ar spune că nu poţi compara oraşele acestea cu Craiova, pentru că diferă specificul zonei. Însă Rusu susţine că acest argument este complet nefondat. „Poţi să compari zone din Craiova şi alte oraşe şi să vezi că sunt construite la fel. Dacă analizezi cartiere făcute în vremea comunistă din Oradea, spre exemplu – aruncând un ochi pe Google Maps, şi Craiova, ai putea jura că te afli în Craiova. Sunt foarte similare. Şi iată că acele cartiere din Oradea sunt protejate şi prin faptul că nu poţi schimba funcţiunea, şi prin construirea aerisită, cu un POT de 35%, maxim 40. CUT iarăşi mic. Lucruri pe care nu le găsim în Craiova”, spune reprezentantul ONG-ului.
„Măcar pentru zonele construite protejate, care sunt destule în Craiova, ne dorim şi insistăm să se introducă o astfel de reglementare, care să protejeze locuirea la casă. Să se revină la POT (procente de ocupare a terenului) de maxim 40%, să se ia în calcul anexele construite la POT şi CUT, pentru că sunt construcţii care ocupă teren. Nu poţi să spui că o construcţie care nu este principală nu afectează zona construită”, adaugă el.
Opinia este susţinută şi de preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) – Filiala Craiova, care ne-a declarat că „Atâta timp cât nu interzice elaborarea unor PUZ-uri derogatorii, PUG-ul nu protejează, în realitate, zonele respective. Trebuie stabilite clar zonele protejate şi în respectivele zone trebuie să existe o interdicţie totală de elaborare a oricărui tip de PUZ derogatoriu”.
Este de menţionat că, de la elaborarea ultimului PUG al Craiovei, în anul 2000, până în prezent, au fost elaborate peste 1000 de PUZ-uri derogatorii în oraş. Practic, oraşul s-a dezvoltat prin excepţii de la regulă.
Centura sud-vestică, o altă propunere criticată
Un alt subiect pe care l-au criticat atât reprezentanţii ONG-ului, cât şi membrii OAR Oltenia, este cel privind dezvoltarea unei centuri în sud-vestul Craiovei, în proximitatea malului Jiului.
„Al doilea lucru pe care îl considerăm în continuare demn de atenţie este legat de planul pentru centura sud-vestică care ar închide Craiova într-o buclă. Iarăşi, raportându-ne la celelalte oraşe, au şi ele zone Natura 2000, cum noi avem zona Jiului. Dar ele propun maxim un drum pentru biciclete, un drum de pământ, pietonal în apropierea zonelor Natura 2000. Iar noi trântim – e adevărat, la margine, nu chiar în ea – o ditamai centura care nu este susţinută, fundamentată de traficul din zonă. Beneficiile pe care le-ar aduce această centură nu prevalează asupra dezavantajelor pe care le-ar aduce prin afectarea zonei de pe malul Jiului. Deja avem o groapă de gunoi acolo, ce facem acum, trântim şi o centură ca să fim siguri că oraşul este separat şi mai mult de zona verde?”, se întreabă membrii Asociaţiei Summurban.
Arhitecţii consideră că malul Jiului trebuie integrat în dezvoltarea Craiovei, nu rupt de oraş printr-o centură
Centura din sud a fost adusă în discuţie şi de către arhitecţii din oraş în cadrul primei dezbateri pe tema PUG.
De altfel, preşedintele OAR – Filiala Craiova, Bogdan Tiparu, consideră că Jiul ar trebui valorificat de administraţia Craiovei, prin proiecte care să îl integreze în oraş, nu să îl separe complet de acesta.
„Orice oraş civilizat, dacă a fost creat pe malul unui râu, ar trebui să aibă legătură directă cu râul respectiv. Soluţia este nu ca râul să fie limita administrativului, ci să încerci cumva un parteneriat sau o extindere ca să pui un obiectiv de partea cealaltă a Jiului, să îl integrezi, ca el să devină o legătură, nu un separator.
În anii 60-70, exista un plan de dezvoltare pe malul celălalt al Jiului, spre Bucovăţ, al unui centru universitar cu campus. Ceea ce ar fi făcut extrem de interesante ambele maluri ale Jiului. Vă daţi seama cum ar fi arătat un Jiu pe care s-ar fi putut naviga, să ai nişte terase, zone de loisir. Lucru acesta este posibil în continuare… în condiţiile în care între oraş şi Jiu NU APARE O OCOLITOARE. Centura de sud a Craiovei, care ar tăia brutal oraşul, cu traficul intens, TIR-urile de mare tonaj”, a spus Tiparu.
Poţi face o stradă, dar una pietruită, una pentru biciclete, de trafic alternativ, sunt de părere arhitecţii şi reprezentanţii ONG.
„Trebuie să înţelegem că toate investiţiile acestea vor rămâne ani, până se va face un alt PUG şi apoi vom ajunge să demolăm ca să facem lucrurile mai înţelept. Mai avem şi groapa de gunoi, marele coşmar al Craiovei, când ajungem pe malul Jiului, dăm de ea”, a mai spus acesta.
PUG, „un instrument care va ghida oraşul de acum încolo”
De ce este atât de important ca locuitorii oraşului să îşi îndrepte atenţia asupra etapelor de elaborare a noului PUG al Craiovei explică tot arhitectul Bogdan Tiparu. Acesta spune că un plan urbanistic general „este un instrument după care se va ghida oraşul de acum încolo. Ne uităm la modul în care se extinde la periferie, apoi ne uităm la spaţiile verzi, apoi la străzi, la marile artere care străpung oraşul şi care funcţionează ca nişte „vene”, în lipsa cărora oraşul se înăbuşă. Trebuie luate în calcul şi soluţii cum ar fi renunţarea la maşini în zona centrală. Probabil vom ajunge şi noi în viitor la nişte concluzii cum au ajuns alte ţări europene, cu orientarea către transport verde, transport alternativ. Apoi ne uităm la zonele industriale şi la conservarea tipurilor de locuire”.
