30 de kilometri de piste de biciclete adună Primăria Craiova pe hârtie când face inventarul traseelor din oraş. Şi mai mult pe hârtie rămân, pentru că în practică acestea sunt greu de numit cu adevărat piste de biciclete. De ani întregi bicicliştii se plâng că nu le pot folosi pentru că sunt periculoase şi chiar te invită din când în când să dai şi cu capul de câte un stâlp. Asta când nu îţi transmit în subliminal să scoţi aripile la înaintare ca să depăşeşti obstacolele în zbor. Cu toate acestea, traseele au rămas cu „defecte” în tot acest timp. Mai mult benzi desenate pe asfalt, fără noimă, a căror vopsea e din ce în ce mai ştearsă, şi care oricum e acoperită adesea de maşini.
Avem kilometri de „benzi desenate”
Primăria Craiova ne-a transmis că pistele de biciclete din Craiova însumează 30,5 kilometri şi că „lucrările privind amenajarea „au fost realizate în baza unor proiecte tehnice conform normativelor în vigoare”. Conform municipalităţii, pistele sunt avizate de Poliţia Rutieră.
Numai că o bună parte din piste înseamnă nişte benzi desenate pe trotuar, care îi încurcă şi pe ciclişti, şi pe pietoni, şi pe şoferii care parchează pe ele, cum se poate vedea şi în fotografiile realizate pe strada Caracal. Până şi vopseaua s-a şters şi este din ce în ce mai puţin vizibilă.
Ce înseamnă avizarea pistelor am încercat să aflăm de la Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR). De la aceeaşi instituţie am solicitat şi un raport privind pistele din marile oraşe din România.
Pentru ca o pistă pentru biciclete să fie considerată sigură, aceasta trebuie să fie amenajată, semnalizată și marcată corespunzător, conform prevederilor legale și reglementărilor tehnice în vigoare, ne transmite IGPR. Numai că apoi ne precizează că poliția rutieră are competență de avizare a unor astfel de proiecte „doar prin prisma mijloacelor de semnalizare rutieră propuse a fi instalate”. Instituţia nu deţine nici date privind kilometrii de piste de biciclete avizate la nivelul marilor oraşe din ţară.
Piste pentru biciclete… zburătoare
Practic, chiar dacă nişte normative există, IGPR ne lasă să subînţelegem că nimeni nu se ocupă să verifice dacă acestea sunt, de fapt, respectate.
În urmă cu 10 ani, Brigada Rutieră din Bucureşti declarase 80% din pistele de biciclete din Bucureşti neconforme şi ilegale, după nişte inspecţii pe teren. Acest lucru s-a întâmplat după ce mai mulţi biciclişti s-au plâns că aceste piste sunt un pericol pentru cei care le folosesc.
În mod similar, şi în Craiova mai mulţi biciclişti au reclamat nesiguranţa pistelor, îndeosebi a celor de pe strada Caracal. Cu ani în urmă, unii craioveni chiar s-au filmat parcurgând traseul pentru a dovedi proasta lor proiectare. Ceea ce ar fi trebuit să fie o cale de parcurs în siguranţă de către un mijloc de transport verde s-a dovedit a fi nişte vopsea pe trotuar, care uneori te conduce în stâlpii de electricitate, alteori se opreşte brusc în staţiile de autobuz, pe unde cicliştii ar trebui, probabil, să zboare până ajung din nou la trotuar… Şi să cam zboare în general, pentru că pistele sunt ocupate mai tot timpul de maşini.
Bicicliştii craioveni pot trage speranţe
Conform Primăriei Craiova, pistele de biciclete din parc au o lungime de 9 kilometri, iar pistele cu sens dublu au, de asemenea, o lungime de 9 kilometri.
Administraţia locală ne-a informat că are totuşi de gând să îmbunătăţească infrastructura de ciclism în viitor. Craiova se află în plin proces de actualizare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă şi a Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă şi Climă, care includ şi proiecte privind implementarea unei reţele de piste de biciclete „care să fie cât mai atractivă, sigură şi confortabilă pentru utilizatori”, conectată la transportul public şi la principalele puncte turistice.
Primăria spune că Planul de Acţiune pentru Craiova – Oraş Verde „evidenţiază necesitatea îmbunătăţirii infrastructurii de ciclism, inclusiv traseele şi schemele de închirieri biciclete”. În cadrul acestui plan, se propune realizarea unui studiu de fezabilitate pentru identificarea unor rute şi a unor soluţii pentru amenajarea pistelor şi facilităţilor pentru biciclete în oraş.
10 oraşe mari din România nu depăşesc împreună Amsterdamul
Pistele ar trebui separate de partea carosabilă şi de trotuar şi ar trebui să respecte mai multe condiţii de siguranţă şi funcţionalitate. Însă, aşa cum arată şi datele unui studiu realizat în 2016 de Green Report, multe dintre pistele din România au fost realizate mai mult pentru statistici. La Craiova, arăta la acea dată Green Report, pistele ” nu sunt omologate, fiind realizate atât pe trotuare, cât și pe carosabil”. Primăriei Craiova îi displace termenul „omologat”, care se foloseşte, precizează reprezentanţii săi într-un răspuns către GdS, „doar pentru produse şi echipamente”. Dar în alt răspuns către o solicitare de completare de informaţii, instituţia se răzgândeşte şi spune că „omologarea se efectuează doar de către organisme acreditate şi certificate numai pentru pistele dedicate competiţiilor sportive”.
Piste similare celor trasate în Craiova pe trotuar, nefiind separate de fluxul pietonal în niciun fel, au fost desfiinţate de către Poliţia Rutieră în Capitală.
Conform unui studiu mai recent realizat de Green Community, Craiova se situează pe locul al nouălea din zece în topul celor 10 mari oraşe din România, după numărul de kilometri de piste pentru ciclism. Cele 10 orașe laolaltă, incluzând Bucureştiul, nu reușesc să depășească împreună orașul Amsterdam în ce privește infrastructura dedicată bicicletelor.
Normative există. Însă cine verifică respectarea lor?
Normativele, conform unui răspuns remis GdS de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, prevăd, printre altele, că „pistele de cicliști din localități trebuie să fie situate în afara gabaritului de liberă trecere a vehiculelor și a pietonilor și să fie separate de partea carosabilă, respectiv de trotuare. (…) Lățimea minimă a pistelor de cicliști trebuie să fie de 1,00 m pentru o bandă și un sens de circulație, 1,50 m pentru două benzi și un sens de circulație și 2,00 m pentru două benzi în ambele sensuri de circulație; la racordarea pistei de cicliști cu partea carosabilă a drumului trebuie prevăzute borduri teșite cu înclinarea 1:3). Pista de cicliști trebuie să fie separată de partea carosabilă printr-un spațiu de minim 2,00 m când pista are lățimea de 2,00 m și minim 1,50 m când pista are lățimea de 1,00 m”.
Problema pistelor pentru biciclete neamenajate conform, cu diferite probleme, a fost adesea ridicată de asociaţii din mai multe oraşe din ţară, însă improvizaţiile sunt la ordinea zilei în continuare în multe localităţi.
Dacă în urmă cu câţiva ani, Brigada Rutieră a verificat aplicarea normativelor în Bucureşti şi a declarat mai multe trasee ilegale, la Craiova nu ştim dacă s-a întâmplat acest lucru vreodată. Am transmis o solicitare de informaţii şi la nivel judeţean, însă nu am primit un răspuns până la data publicării acestui material.
