Strada Henri Coandă urmează să devină stradă de categoria a II-a, cu patru benzi de circulaţie, deşi geometria spaţiului nu permite acest lucru. Teoretic, o astfel de stradă ar trebui să aibă numai lăţimea carosabilului de 14 metri, fără trotuare. Pe tronsonul supus proiectului de lărgire, strada Henri Coandă are, însă, o lăţime foarte îngustă, chiar şi de 14,5 metri.
Cum strada Henri Coandă are şi porţiuni de puţin peste 14 metri dintr-un gard în altul, proiectul a fost „adaptat” pentru a înghesui cele patru benzi pe suprafaţa existentă. Astfel, în loc de o lăţime a benzii de 3,5 metri, proiectul prevede, pe strada Henri Coandă, o lăţime mai mică, de 3 metri. Aceasta încalcă atât prevederile normelor de proiectare a străzilor, cât şi Acordul de Mediu emis de APM Dolj pentru proiect, unde se vorbeşte de o lăţime de 3,5 metri.
Străzile de categoria a II-a: 4 benzi a câte 3,5 metri şi, „de regulă”, trotuare de 4 metri
Copacii de pe strada Henri Coandă din Craiova au fost puşi la pământ pentru a face loc celor 4 benzi de circulaţie prevăzute de demersurile pentru străpungerea Traian Lalescu-Calea Bucureşti-Henri Coandă, însă matematica proiectului este bazată pe alte calcule decât cele prevăzute de standarde. Normele de proiectare a străzilor cu 4 benzi de circulaţie prevăd o lăţime de 3,5 metri pentru o bandă, respectiv 14 metri strict pentru partea carosabilă. Însă pe strada Henri Coandă sunt porţiuni în care lăţimea, din gard în gard, este de numai 14,5 metri. Normele de proiectare nu au cum să fie respectate altfel decât prin exproprieri.
În autorizaţia de construire emisă de Primăria Craiova, prevederile STAS 10144 pentru proiectarea străzilor nu sunt respectate. Autorizaţia a fost emisă pentru benzi cu o lăţime redusă de la 3,5 metri la 3 metri. Dar, mai mult, autorizaţia de construire nu bate nici cu Acordul de Mediu emis pentru proiect. Altfel spus, nu se ia în calcul un document care a stat la baza emiterii acestei autorizaţii.
Pietonii, irelevanţi. Cum este siguranţa acestora pusă în pericol
Conform normelor STAS 10144-3-91, pentru străzile cu 4 sau 6 benzi de circulaţie, lăţimea benzii este de 3,5 metri. De asemenea, aceleaşi standarde de proiectare precizează viteza de circulaţie în funcţie de categoria străzii. Cu cât sunt mai multe benzi, cu atât viteza de circulaţie va creşte, ceea ce duce la creşterea riscurilor la care sunt expuşi pietonii. Pe lângă benzile îngustate, lipsa spaţiului a dus şi la stabilirea unor trotuare de numai un metru, mult mai mici în comparaţie cu recomandările.
Trotuarele trebuie să aibă lăţimi cuprinse între 1 şi 4 metri lăţime, în funcţie de intensitatea circulaţiei. Lăţimea de 1 metru este recomandată unde traficul pietonal este cel mai scăzut. Aceste trotuare sunt proiectate în general pentru străzi de categoria a IV-a, cu o singură bandă, de folosinţă locală. În schimb, strada Henri Coandă urmează a deveni stradă cu patru benzi de circulaţie.
În Acordul de Mediu se vorbeşte de o lăţime a benzii de 3,5 metri
În acordul de mediu emis de APM Dolj, pentru strada Traian Lalescu se notează clar: „Pe întregul proiect este evidențiat un singur profil transversal tip și anume: lățime parte carosabila: 4×3,50 m; lățime trotuare: 2×2,00 m; borduri prefabricate tip 20×25 cm: stânga + dreapta; sensurile de circulație sunt separate prin intermediul unui spațiu verde cu latimea de 1,00 m. Spațiul verde este delimitat de borduri prefabricate tip 20×25 cm”.
În privinţa străzii Henri Coandă, se vorbeşte despre patru profile transversale, dar nu se detaliază acestea. În schimb, lăţimea părţii carosabile menţionate este de 3,5 metri.
„Pe întregul proiect sunt evidențiate patru profile transversale tip. Diferența dintre cele patru profile transversale tip este dictată de lățimile casetelor de lărgire și numărul benzilor de circulație, astfel: lățime parte carosabilă: 4×3,50 m; lățime trotuare: variabilă în funcție de poziția limitelor de proprietate; borduri prefabricate tip 20×25 cm: stânga + dreapta”.
În privinţa benzilor de circulaţie, acordul indică prezenţa celor 4 benzi pe toată lungimea străzii, de la intersecţia cu Calea Bucureşti la cea cu strada Mirceşti: „după intersecția cu str. Calea București, se propune lărgirea la 4 benzi de circulație a străzii Henri Coandă, până la intersecția cu str. Mircești, pe o lungime de 353 ml, de unde strada Henri Coandă are 4 benzi de circulație”.
Ce a fost autorizat, de fapt
Conform autorizaţiei de construire 614/2022, proiectul autorizat prevede două profile transversale, ambele cu lăţime a părţii carosabile de 3 metri, nu de 3,5 metri.
Mai exact:
„Strada Henri Coandă – PROFIL 1 între – Km 0+000 – Km 0+055 şi Km 0+092 – 0+353 : lăţime parte carosabilă 4×3,00 m, lăţime trotuare variabile: partea stângă 1,00-3,40 m şi partea dreaptă 1,00-2,00 m, borduri prefabricate tip 20×25 cm stânga + dreapta, spaţiu verde cu lățimea de 0,30 m pe ambele sensuri.
Strada Henri Coandă – Profil 2 între Km 0+0,55 – Km 0+092: lăţime parte carosabilă 4×3,00 m, trotuare variabile:2×1,00 – 1,30 m, borduri prefabricate 20×25 cm stânga, dreapta”.
Firma care a realizat proiectul tehnic nu face comentarii
„Puteţi cere Primăriei aceste informaţii”, ne-a transmis inginerul Bogdan Poleucă, de la firma PEISI SRL, care a elaborat proiectul tehnic.
Deşi i-am explicat acestuia că am cerut un punct de vedere şi de la Primărie, dar am dori o explicaţie din partea echipei în calitate de specialişti în domeniu, care să răspundă la întrebarea: „Se poate face derogare de la STAS pentru aceste modificări?”, acesta a refuzat orice comentariu, invocând o clauză de confidenţialitate. „Noi am făcut doar proiectul tehnic, SF-ul, indicatorii şi expertiza au fost făcute cu altă societate. Eu am intrat în licitaţie la proiectul tehnic. Are să vă răspundă primăria. Nu este rea-voinţă”, a adăugat acesta.
Inginer: „Nu are cum să intre acolo o stradă cu 4 benzi. E clar că au împins-o cu linguriţa”
Cristian Botofei, inginer la o firmă din Capitală, spune că varianta unei străzi cu patru benzi în spaţiul existent nu poate sta în picioare.
„Am descărcat de pe site-ul ANCPI coordonatele stereo a două proprietăţi care sunt vizavi. Le-am aşezat pe aceeaşi planşă şi sunt în locuri în care am 14,5 metri. Nu are cum să intre acolo o stradă cu patru benzi. E clar că au împins-o cu linguriţa…”, ne-a declarat acesta.
Inginerul a adăugat că şi dacă ar exista posibilitatea unei derogări de la lege, ceea ce reiese din documente este că, de fapt, s-a încercat o driblare a sa, „ceea ce este foarte grav”:
„În Acordul de Mediu, nu spun acolo foarte clar lucrurile, le pun cumva mai în dungă. Ştiind clar că nu pot da un acord pe o soluţie care, din punct de vedere tehnic, nu respectă normativul. Dar citind cu atenţie Acordul, reiese că respectau normativul, iar la autorizare, după ce au cerut toate avizele şi acordurile care au fost solicitate prin certificatul de urbanism şi au făcut DTAC-ul (documentaţia tehnică pentru autorizaţia de construire), le-au înaintat la Primărie, unde trebuia verificat dacă documentaţia de proiectare este făcută ÎN ACORD cu avizele şi acordurile obţinute.
Cert este că există o diferenţă între proiectul autorizat şi avize şi acorduri. Ceea ce este ilegal. Închipuiţi-vă că mă duc la pompieri şi avizez o clădire care are 400 mp şi apoi mă duc la Primărie cu o clădire care are 1000. Soluţiile tehnice sunt diferite pentru una şi pentru cealaltă. Avizatorul îşi dă acordul în anumite condiţii. Agenţia de Mediu şi-a dat acordul în anumite condiţii, care nu mai sunt apoi respectate.”
APM Dolj poate suspenda sau anula Acordul de Mediu
În condiţiile nerespectării prevederilor Acordului de Mediu, emitentul acestuia – APM Dolj – poate anula sau suspenda actul respectiv, conform unor precizări făcute de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
ANPM spune că suspendarea acordului nr. 5/29.03.2022 nu intră în sfera sa de competenţă şi se poate face „doar de emitentul acestuia (APM Dolj) pentru nerespectarea prevederilor actului de reglementare, conform art. 17, alin. 3, 4 şi 5 din OUG nr. 195/2005. Acesta spune că „Acordul de mediu, autorizaţia de mediu şi autorizaţia integrată de mediu se suspendă de către autoritatea emitentă, pentru nerespectarea prevederilor acestora, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendării, desfăşurarea proiectului sau a activităţii este interzisă”.
Articolul mai precizează că, în cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de suspendare în acest termen, autoritatea competentă dispune anularea actului, iar dispoziţiile de suspendare şi de încetare a desfăşurării proiectului sau activităţii „sunt executorii de drept”.
De altfel, acest lucru este menţionat şi la finalul Acordului de Mediu emis de APM Dolj.
APM Dolj spune că, de fapt, nu are atribuţii de control
Cu toate acestea, într-un răspuns la o adresă transmisă de unul dintre cetăţenii care s-au implicat activ în stoparea demersurilor de lărgire a străzii, APM Dolj transmite că „nu are atribuţii de control” şi că „respectarea condiţiilor impuse în acordul de mediu în timpul desfăşurării proiectului intră în atribuţia Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, conform OUG195/2005”.
Adică instituția care emite acordul nu mai verifică ulterior respectarea sa. Mingea este pasată in alt teren.
Am încercat să discutăm cu directoarea APM Dolj, Monica Mateescu, despre situaţia în cauză. Aceasta ne-a transmis prin mesaje ceea ce instituția transmisese și în răspunsul la adresa menționată anterior: „Garda de Mediu controlează în timpul execuției lucrărilor și ne notifică dacă nu se respectă acordul de mediu. Nu avem nimic de la Garda de Mediu”.
Primăria nu spune nimic despre nerespectarea lăţimii benzilor din STAS
Primăria ne-a transmis un punct de vedere în care menţionează, despre lăţimea benzilor, doar atât: „Conform documentației tehnice transmise la Agenția de Mediu (Anexa 5 E) la pagina 13 s-a precizat pentru tronsonul Henri Coandă lățimea părții carosabile 4 x 3,00 m. Aceeași lățime este precizată și în autorizația de construire nr. 641/17.05.2022. De asemenea, aceeași lățime este precizată și în Expertiza Tehnică nr. 18/10.02.2019 (pg. 10) care a fost întocmită la faza de S.F.”
Nimic, însă, despre ce spun normele şi STAS.
Estimări de trafic pietonal scăzut, într-o zonă cu o unitate de învăţământ în proximitate
În schimb, ne transmite mai multe prevederi din STAS legate de trotuare:
„Conform STAS 10144/1-1990 Străzi. Profiluri transversale. Prescripţii de proiectare, la punctul 2.1.2 la Observaţii este menţionat: ” Străzile de categoriile I şi II care sunt mai puţin solicitate de circulaţia pietonilor pot avea trotuare pe o parte sau pe ambele părţi de minim 1,00 m”.
Conform STAS 10144/2-1991 Străzi. Trotuare, alei de pietoni şi piste de ciclişti. Prescripţii de proiectare, la punctul 3.6 se menţionează: „Trotuarele din localităţile urbane au în mod curent lăţimea cuprinsă între 1,00… 5,00 m, corespunzător intensităţii fluxului de pietoni şi importantei străzii. În lăţimea trotuarului se include şi lăţimea bordurilor de încadrare.”
- In tabelul 1 la strada categoria II cu lungime de până la 800 m lângă case si 700 m langa magazine, trotuarul trebuie să fie de minim 1,00 m
- conform punctului 4.3 pentru intensitate pietonală de sub 600 pietoni/oră, este impus minim o banda de circulaţie pentru pietoni cu lăţime minimă de 1,00 m”, se arată în răspunsul primăriei.
De precizat este că în această zonă există şi o unitate de învăţământ – Liceul Henri Coandă. Cu toate astea, datele obţinute de primărie estimează flux scăzut de pietoni, chiar şi după lărgirea străzii.
Inspectoratul în Construcţii nu dă răspunsuri la cald
Am încercat să obţinem un punct de vedere şi de la Inspectoratul în Construcţii Dolj, care ne-a oferit, în schimb, contactul purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Stat în Construcţii de la Bucureşti. Acesta ne-a transmis că ISC poate răspunde solicitării doar în baza unei cereri scrise. Deşi am insistat să discutăm aspectele privind normele de proiectare a străzilor cu un specialist din cadrul instituţiei, acesta ne-a transmis că ISC „nu are un astfel de serviciu” şi că toate cererile de informaţii se fac în scris.
Vom reveni cu informaţii după ce vom primi răspunsuri la solicitările scrise transmise către instituţii.
Citeşte mai articole despre acest subiect AICI.
