Pistele de biciclete de pe raza municipiului Craiova sunt considerate corespunzătoare de către Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Dolj, numai că unele marcaje necesită să fie refăcute. Deşi bicicliştii critică amplasarea lor pe trotuare, întreruperile numeroase cauzate de intersecţii şi staţii de autobuz şi ocuparea traseelor de autoturisme, iar pe alocuri marcajele conduc în stâlpi de electricitate, poliţia ne-a transmis că nu a identificat „obiecte de mobilier urban” care să obtureze circulaţia bicicliştilor, iar primarul Craiovei spune că oricum craiovenii nu folosesc pistele.
Poliţia consideră pistele funcţionale
Conform unui răspuns transmis de către IPJ Dolj Gazetei de Sud, „pistele de biciclete amenajate în municipiul Craiova sunt semnalizate corespunzător prin indicatoare rutiere specifice și parțial prin marcaje care necesită a fi refăcute. Suplimentar, pentru protejarea participanților la trafic, la intersectarea pistelor de biciclete cu străzi sau alei adiacente și care sunt prevăzute cu treceri pentru pietoni, au fost amplasate panouri de informare a bicicliștilor pentru a traversa strada cu respectarea prevederilor legale. Sub aspectul funcționalității, nu au fost identificate obiecte de mobilier urban care să obtureze circulaţia bicicliştilor”.
Pe de altă parte, într-o simplă plimbare pe strada Caracal, unde se află principala pistă de biciclete din oraş, o echipă GdS a remarcat maşini parcate fix pe pistă sau marcaje care conduc direct în stâlpi.
„Proiecte făcute fără cap”
Într-o filmare realizată de un biciclist în anul 2019, se observă că traseul pentru biciclete mai mult descurajează deplasarea cu acest mijloc alternativ de transport decât să o încurajeze.
„Proiecte făcute fără cap, doar ca în statistici să apară că orașul are zeci de kilometri de piste pentru bicicletă. Două lucruri mă deranjează cel mai mult. Pista a fost realizată pe o stradă reabilitată total (parte carosabilă, trotuar, spaţiu verde etc), deci era simplu să se realiza ceva la standarde OK. Aceste piste sunt pe cele mai importante artere din Craiova. Asta înseamnă că nu pot merge nici pe pistă (se vede în filmuleț de ce), dar nu mai am nici dreptul legal să merg pe partea carosabilă”, comenta craioveanul la acea dată.
Olguţa Vasilescu: „Craiovenii nu folosesc pistele pentru biciclete”
La şedinţa Consiliului Local al Municipiului Craiova din data de 28.09.2023, într-o discuţie pe marginea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a zonei urbane Craiova 2021- 2030, care prevede doar 3 kilometri noi de piste de biciclete, consilierul local Cezar Drăgoescu a adus în discuţie lipsa investiţiilor în transportul alternativ.
„Se spune acolo că vrem să facem o mie de locuri de parcare și doar 3km de piste de biciclete. Executivul nu a înțeles că dacă se construiesc parcări sau se extinde carosabilul nu va duce la o dezvoltare durabilă a orașului. Nu va face altceva decât să crească numărul de mașini, dacă nu investim în trasnportul alternativ, adică piste de biciclete, autobuze de calitate, piste de trotinete, mers pe jos”, a spus Cezar Drăgoescu.
În replică, primarul Craiovei a spus că „În Craiova sunt 200 de mii de mașini și 1.000 de bicicliști, care nu se plimbă pe pistele de bicicliști. Nu cred că am văzut mai mult de 5 bicicliști de când s-au făcut ele. Trama stradală nu permite ca să facem piste de biciclete pentru că așa a fost construit orașul Craiova din vechime, așa au fost așezate casele, foarte aproape de trama stradală. Dacă renunțăm la o bandă de circulație va fi infernal în trafic”.
Viitor îmbâcsit, pe patru roţi?
Că bicicliştii nu folosesc pistele poate fi adevărat, dar unul dintre motive poate fi chiar proasta lor proiectare, care mai mult le pune beţe în roate celor care şi-ar dori să aibă posibilitatea de a se deplasa în oraş cu mijloace de transport alternativ.
În condiţiile în care oraşele sunt din ce în ce mai sufocate de maşini, tendinţa globală este de a se găsi soluţii pentru a se încuraja transportul alternativ şi pentru ca oamenii să renunţe treptat în număr cât mai mare la transportul cu autoturismul personal. Adică o atitudine mai degrabă proactivă, menită să facă posibilă tranziţia către oraşe mai verzi şi mai prietenoase cu mediul şi oamenii.
În schimb, Craiova rămâne în paradigma unui management de oraş reactiv, în care autorităţile caută răspuns la creşterea exponenţială a numărului de autoturisme, intrând într-un cerc vicios fără ieşire. O strategie care lasă loc unui viitor îmbâcsit de maşini şi parcări. Cât despre oameni, poate într-un alt capitol.
Citeşte şi:
Oraşul „verde-şters”: Craiova are piste de biciclete care te invită să… zbori
Studenţi expuşi accidental la efectele lămpilor UV, la un curs al UMF Craiova
Copilul nostru, oglinda noastră? Cum avem grijă ca bunele intenţii să nu aibă efect contrar
