Lărgirea străzii Henri Coandă la patru benzi de circulaţie a câte 3 metri lăţime a ajuns în atenţia Inspectoratului de Stat pentru Construcţii (ISC) Dolj şi a Gărzii de Mediu, în urma sesizărilor transmise de GdS şi de mai mulţi cetăţeni care cer clarificări legate de neconcordanţele proiectului.
Garda de Mediu a solicitat fie suspendarea acordului de mediu, fie revizuirea documentelor care au stat la baza emiterii acestuia. Inspectoratul de Stat în Construcţii a efectuat un control la sediul Primăriei pentru a verifica situaţia autorizaţiei de construire pentru proiectul de lărgire a străzii, prin excepţie de la normele STAS care prevăd o lăţime de 3,5 metri pentru o bandă de circulaţie la străzile cu 4 benzi.
Garda de Mediu a solicitat suspendarea acordului, conform legii, sau revizuirea
Garda de Mediu ne-a declarat că a efectuat verificări în teren, urmare a sesizărilor legate de proiectul de lărgire a străzii Henri Coandă. În urma verificărilor, a constatat că benzile de circulaţie se execută la o lăţime de 3 metri fiecare, ceea ce contravine acordului de mediu, care specifică o lăţime de 3,5 metri la descrierea proiectului, pentru tronsonul Henri Coandă.
Garda de Mediu a solicitat APM Dolj iniţierea procedurii de notificare a titularului de proiect, adică a Primăriei Craiova, pentru ca lucrările să se execute conform prevederilor legale în vigoare. Instituţia citează articolul 17 din OUG 195/2005, care menţionează că acordul de mediu şi autorizaţiile de mediu se suspendă de către autoritatea emitentă (APM Dolj, în acest caz) pentru nerespectarea prevederilor acestora, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni, iar pe perioada suspendării, desfăşurarea proiectului este interzisă.
Garda de Mediu cere notificarea prealabilă a titularului de proiect sau revizuirea, împreună cu acesta, a documentelor care au stat la baza emiterii acordului de mediu.
APM Dolj ne-a comunicat că solicitarea este în curs de analiză.
Unde a apărut, de fapt, ruptura?
GdS a cercetat documentaţia care s-a aflat la baza emiterii acordului de mediu emis de APM Dolj pentru a afla cum s-a ajuns ca în actul emis de autoritatea de mediu lăţimea străzii să fie de 3,5 metri, în timp ce documentaţia tehnică menţionează o lăţime de 3 metri.
Mergând pe fir, ruptura s-a produs la momentul realizării Raportului de Impact asupra Mediului (RIM), un studiu care este întocmit de un expert plătit de titularul proiectului (primărie), necesar pentru emiterea acordului de mediu. În RIM, se menţionează că lăţimea unei benzi pe strada Henri Coandă va fi de 3,5 metri.
Programul de control al calităţii lucrărilor nu implică verificarea respectării prevederilor
În privinţa respectării normelor de proiectare a străzii şi trotuarelor, înghesuite în zone cu numai 14,5 metri lăţime dintr-un gard în altul, Inspectoratul de Stat în Construcţii a început efectuarea unui control de specialitate la sediul Primăriei Municipiului Craiova, privind verificarea respectării prevederilor legale la emiterea autorizaţiei de construire 614/2022.
ISC ne-a transmis că a înregistrat ordinul de începere a lucrărilor şi s-a avizat programul de control al calităţii lucrărilor în faze determinante.
Paradoxal, însă, ISC ne menţionează că la avizarea programului de control al calităţii lucrărilor nu se verifică respectarea prevederilor legale, ci doar se anexează programul de faze determinante propus de proiectanţii de specialitate, autorizaţia de construire şi lista factorilor implicaţi în realizarea obiectivului.
Mai simplu spus, ISC ne face cunoscută, de fapt, o aberaţie procedurală: programul de control nu implică… verificări.
Inspectoratul de Stat în Construcţii: Nu e cazul atacării autorizaţiei de construcţie
La două săptămâni după transmiterea acestui răspuns, ISC Dolj răspunde la o adresă similară oferind mai multe detalii despre controlul efectuat. Acesta cuprinde precizări pe care chiar Primăria le-a făcut în răspunsul la o solicitare GdS. Şi anume, despre „standardul care nu se aplică la sectoarele care generează o circulaţie locală deosebit de intensă”. Se menţionează un PUZ care devin act justificativ (detalii mai jos), în condiţiile în care în proiectarea străzilor din oraşe trebuie să ţină seama de planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului.
Totodată, în urma verificărilor, ISC Dolj precizează că documentaţia tehnică (D.T.) aflată la baza emiterii autorizaţiei de construire a fost verificată de un expert tehnic atestat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Acesta, la solicitarea proiectantului, şi-a exprimat acordul pentru posibilitatea modificării lăţimii străzii de la 3,5 m la 3 m pentru fiecare bandă şi a trotuarelor amplasate, cu lăţimi variabile, de la 1 la 3,4 m, în funcţie de limitele de proprietăţi existente. Documentaţia tehnică deţine avizul comisiei tehnice de circulaţii, al serviciului rutier şi al biroului rutier, menţionează ISC.
Pe de altă parte, şi ISC Dolj a dispus măsura ca Primăria să notifice autoritatea pentru protecţia mediului în legătură cu neconcordanţele dintre acordul de mediu şi D.T. legate de lăţimea benzilor.
În urma controlului, ISC concluzionează că nu au fost semnalate neconformităţi care să necesite înştiinţarea instituţiei prefectului pentru o eventuală atacare a autorizaţiei de construire în instanţă.
Primăria dă de înţeles că numărul de benzi nu influenţează impactul asupra mediului
Cu privire la neconcordanţa între Acordul de Mediu şi autorizaţia de construire, primăria ne-a răspuns că expertiza tehnică, documentaţia DALI, proiectul tehnic şi documentaţia pentru obţinerea avizelor şi autorizaţia de construire prevăd 3 metri pentru o bandă de circulaţie. Apoi precizează că „Acordul de Mediu analizează impactul proiectului asupra mediului, nu caracteristicile tehnice ale proiectului”.
Înţelegem că Primăria nu consideră relevant impactul asupra mediului al caracteristicilor tehnice ale proiectului sau nu crede că acesta poate fi influenţat de caracteristicile tehnice.
Lărgirea la 4 benzi de circulaţie şi o lăţime mai mică a benzilor de circulaţie şi a trotuarelor, prevăzute în proiectul tehnic, au, însă, influenţe inevitabile asupra gândirii spaţiului verde şi asupra calităţii aerului. Mai ales că primăria încadrează proiectul de modificare a străzii Henri Coandă la „sectoarele de străzi din vecinătatea unor dotări urbanistice importante care generează circulaţie locală deosebit de intensă”.
În 2021, Primăria Craiova a aprobat un PUZ pentru un imobil care a modificat lăţimea benzilor
Primăria adaugă că există un PUZ aprobat prin HCL 160 din 22.04.202, „referitor la reconversia funcţională şi voluntară, cu reglementarea zonelor de construire şi a circulaţiilor, zona Calea Bucureşti-str. Henri Coandă – Str. Mirceşti, în vederea unei locuinţe cu regim de înălţime S+p+1+M, generat de imobilul situat pe str. Henri Coandă, nr. 47”. Acest PUZ, după aprobare, precizează Primăria, devine act cu autoritate administrativă şi capătă valoare juridică, „oferind instrumentele de lucru necesare administraţiei locale şi diverşilor solicitanţi ai autorizaţiilor de construire”. Printre altele, aceste instrumente, precizează Primăria, prevăd realizarea a 4 benzi de circulaţie cu lăţimea de 3 metri pentru o bandă pe tronsonul Henri Coandă cuprins între Calea Bucureşti şi Mirceşti. Practic, prin acest PUZ, Primăria a reglementat înghesuirea a 4 benzi de circulaţie în 12 metri.
Primăria confirmă că prevederile STAS nu se aplică. Avem şi o explicaţie
Am întrebat municipalitatea de ce nu s-au respectat normele STAS, care prevăd o lăţime de 3,5 metri per bandă pentru străzi cu 4 benzi. „Prevederile prezentului standard nu se aplică la sectoarele de străzi din vecinătatea unor dotări urbanistice importante care generează circulaţie locală deosebit de intensă. Acestea se soluţionează, conform prevederilor legale, în cadrul detaliilor de sistematizare a zonelor respective”, citează Primăria din STAS 10144/1-90.
Proiectarea traseului s-a realizat conform HCL menţionate anterior, spune Primăria. Practic, PUZ-ul aprobat de Consiliul Local în 2021 a devenit noua literă de lege şi a permis exceptarea străzii de la normele standard.
Pe de altă parte, STAS 10144-3-91 privind elementele geometrice ale străzilor, care stabileşte prescripţiile de proiectare a elementelor geometrice ale străzilor şi specifică lăţimea de 3,5 metri pentru o bandă la străzile cu 4 benzi (tabelul de la punctul 5), menţionează că prevederile se aplică la proiectarea străzilor existente care se modernizează, iar strada Henri Coandă nu se circumscrie cazurilor în care nu se aplică (punctul 1.2).
Primăria omite şi calculează în avantajul proiectului
În privinţa siguranţei pietonilor, care urmează să parcurgă tronsoane cu trotuare de numai 1 metru, conform documentaţiei, nici aici normele STAS nu bat cu planurile primăriei.
La proiectarea trotuarelor din localităţile urbane, se precizează că acestea sunt, de regulă, separate de partea carosabilă printr-o fâşie liberă rezervată amplasării pomilor, a instalaţiilor subterane, a stâlpilor de iluminat şi telecomunicaţii de 1,5 metri la străzile de categoria a II-a ( punctul 3.1. din STAS 10144 Străzi, Trotuare, Alei de Pietoni şi Piste de Ciclişti).
Primăria se face că plouă şi trece peste această menţiune, în schimb ne citează punctul 3.6, care menţionează că trotuarele din localităţile urbane au în mod curent lăţimea cuprinsă între 1 şi 5 metri, „corespunzător intensităţii fluxului de pietoni şi importanţei străzii”.
Apoi precizează că în tabelul 1, la străzile de categoria a II-a până la 800 de metri lângă case şi 700 metri lângă magazine, lăţimea minimă a trotuarului este de 1 metru. Ce nu precizează primăria este că acelaşi tabel prevede şi o fâşie liberă de 1,5 metri, absentă în cazul străzii Henri Coandă, cât şi 14 metri lăţimea părţii carosabile în loc de 12, cât prevede proiectul pentru strada Henri Coandă. Lăţimea totală, conform tabelului către care ne trimite primăria, este de 19 metri. În timp ce, pe unele tronsoane, pe Henri Coandă 14,5 metri este lăţimea totală din proprietate în proprietate.
Paradox: „Circulaţie locală deosebit de intensă”, dar „trafic pietonal redus”
În plus, primăria a estimat o intensitate pietonală sub 600 pietoni/oră pe strada Henri Coandă, pentru care este impus un minim de 1 metru pentru o bandă de circulaţie pietoni. Oarecum paradoxal, din moment ce vorbim despre „sectoarele de străzi din vecinătatea unor dotări urbanistice importante care generează circulaţie locală deosebit de intensă”, cum ne preciza anterior primăria, în argumentul pentru îngustarea benzilor de circulaţie.
Pe o stradă care va deveni intens circulată de maşini şi legată de două bulevarde cu benzi mai înguste decât standardul, primăria ne spune că circulaţia pietonală va rămâne scăzută. O estimare convenabilă pentru a putea recurge la cea mai mică lăţime pentru un trotuar prevăzută de norme.
În răspunsul municipalităţii ni se mai spune că Henri Coandă „va avea în cea mai mare parte trotuare de minim 1,35 m lăţime, ajungând la lăţimi de până la 3,4 m în zona intersecţiilor. Trotuarele care un trotuar constant de 1 metru, din cauza limitelor de proprietăţi neregulate, sunt foarte puţine”.
Formarea cât mai rapidă a barierei de protecţie, o necesitate
Fără fâşie liberă, şi fără pomi, pietonii care vor merge pe strada Henri Coandă vor avea la dispoziţie trotuare înguste pe o stradă pe care viteza de circulaţie va creşte. Cât despre bariera verde de protecţie, Primăria nu a putut estima când se va forma aceasta.
APM Dolj a menţionat că a solicitat plantarea cât mai rapidă a chiparoşilor Leyland şi urmărirea gradului de prindere a acestora pentru a-şi „atinge eficienţa”. Reamintim că zeci de arbori maturi au fost tăiaţi sau relocaţi de pe strada Henri Coandă pentru proiectul de lărgire.
În documentaţia APM Dolj din timpul procedurii pentru emiterea acordului de mediu este subliniat că „formarea barierei de protecţie cât mai rapide este o necesitate în situaţia îngustării spaţiului de circulaţie pietonal şi a prezenţei traficului intens pe ambele sensuri. Intensitatea traficului în zona care urmează a fi lărgită de pe strada Henri Coandă ar trebui să fie corelată cu capacitatea barierei verzi de a asigura protecţia aşezărilor umane”.
Chiparoşii care iau loc arborilor vor avea 40-50 de centimetri înălţime
APM a solicitat informaţii privind timpul de formare a barierei verzi, „având în vedere că arbuştii Leyland vor avea, la plantare, 3-4 ani şi o înălţime de 40-50 cm”. Aceştia vor fi plantaţi la 70 cm distanţă unul de celălalt. Răspunsul primăriei a fost că este dificilă o estimare a timpului până când cortinele de chiparos vor atinge o înălţime de circa 1,8 metri, devenind un gard viu clasic. Viteza de creştere poate atinge „câteva zeci de centimetri anual”, se arată în răspunsul municipalităţii.
APM Dolj a transmis propunerea proiectului şi către DSP Dolj pentru un punct de vedere cu privire la efectele investiţiei asupra sănătăţii populaţiei, având în vedere că proiectul se impune a fi implementat în zona de locuinţe, la 1-2 m distanţă, însă DSP a răspuns că obiectivul „nu face obiectul avizării sanitare”.
APM Dolj a recomandat bandă verde de circulaţie, Primăria nu vrea să creeze frustrări
În demersurile pentru acordul de mediu, au existat inclusiv observaţii legate de includerea unei benzi verzi de circulaţie pe strada Henri Coandă. Însă primăria a menţionat că, deşi orice administraţie publică doreşte variante „verzi” de mobilitate urbană, fără continuitate şi conexiuni cu străzile adiacente şi fără o reţea specifică destinată acestui tip de mobilitate, benzile verzi ar crea mai degrabă frustrări şi tensiuni în rândul participanţilor la trafic. Atât al celor care ar folosi banda verde, cât şi în rândul utilizatorilor obişnuiţi, care ar constata că „banda nu este îndeajuns utilizată în timp ce ei se înghesuie într-un spaţiu carosabil mult restrâns”
Primăria vorbeşte în schimb de planul de mobilitate durabilă, care poate releva „fundamentat” şi aspecte privind benzi verzi.
Între timp, însă, viziunea e clară. Dacă nu avem reţea de benzi verzi, nici nu încercăm să facem. Ar fi prea puţin şi i-ar supăra şi pe biciclişti, şi pe şoferi. Aşa că mai bine deloc.
Citeşte mai multe despre acest subiect AICI.
