Se anunţă vremuri tulburi în turnul de fildeş al Universităţii din Craiova. Peste câteva zile cea mai înaltă instituţie de învăţământ din Bănie îşi va alege noul rector, iar procesul electoral este deja zdruncinat de acuzaţii.
Unul dintre candidaţi, profesorul universitar doctor Sevastian Cercel, a trimis mai multe sesizări către Ministerul Educaţiei în care arată că actualul rector, profesorul universitar doctor Cezar Spînu, intenţionează să candideze pentru al treilea mandat, deşi Legea Educaţiei îi interzice acest lucru. Cercel consideră că Spînu foloseşte „manevre dolosive“ pentru a-şi atinge scopul.
Rectorul Spînu vrea al treilea mandat
Rectorul Spînu susţine că are dreptul să candideze din nou, deoarece legea s-a schimbat şi prevede acum un mandat de cinci ani faţă de patru cât era atunci când a fost reales. Duelul dintre cei doi este unul între un specialist în drept civil, Sevastian Cercel, şi altul în chimie, Cezar Spînu.
Rezultatul acestei dispute este important nu doar pentru lumea academică din Craiova, ci din întreaga ţară, deoarece în Bănie pare-se că se organizează primele alegeri pentru rector pe baza noilor legi ale educaţiei.
Ce va ieşi din această încleştare ar putea fi definitoriu pentru alegerea oricărui rector din ţară. Desigur, un punct de vedere important îl are şi Ministerul Educaţiei care trebuie să explice dacă un rector cu două mandate de 4 ani cât prevedea vechea lege poate candida din nou.
Adicătelea, dacă se şterg cu buretele mandatele anterioare pentru că erau exercitate sub o anumită lege şi se reia procesul de alegere de la zero pe noua lege care prevede cinci ani. Cu alte cuvinte, dacă o persoană poate candida în buclă dacă se modifica legea pe parcursul mandatului sau nu.
O şedinţă cu probleme
Senatul Universităţii se întruneşte pe 28.11. 2023 într-o şedinţă extraordinară fără motiv, dar cu cântec. Pe ordinea de zi figurează mai multe proiecte de hotărâre, dar nici unul referitor la Carta Universităţii, documentul pe baza cărora se mişcă lucrurile în Universitate.
La un moment dat, prezidiul scoate din sertar o altă ordine de zi care conţine şi proiectul cu pricina. În ciuda criticilor, proiectele sunt votate, inclusiv Carta.
Aşa cum cere procedura, pentru a produce efecte, Carta trebuie avizată de Ministerul Educaţiei. Hârtiile ajung la minister. Tot aici sosesc şi mai multe sesizări ale profesorului Sevastian Cercel care susţine că lucrurile s-au desfăşurat ilegal de la un capăt la altul şi că ele vor culmina cu candidatura şi alegerea nelegală a actualului rector Cezar Spânu.
Pe repede înainte
„La data de 16.11.2023 preşedintele senatului a trimis un mesaj prin care se anunţa „lansarea în dezbaterea comunităţii universitare a proiectului de Cartă a Universităţii din Craiova“. În mesaj se preciza că dezbaterile cu comunitatea universitară vor avea loc în perioada 15.11 – 23.11.
Termenul acordat pentru dezbatere este derizoriu: o săptămână care include două zile nelucrătoare. În aceste condiţii, o dezbatere reală este imposibilă.
Articolul 261 din Legea Învăţământului 199/2023 prevede un termen de un an în care senatele universitare trebuie să definitiveze Carta tocmai pentru a asigura o dezbatere internă reală.
Cercel acuză nelegalităţi
Şedinţa Senatului din 28.11.2023 în care s-a aprobat proiectul Cartei UCV pentru care se solicită avizarea a fost organizată şi s-a desfăşurat cu încălcarea dispoziţiilor Regulamentului de desfăşurare a activităţii Senatului universitar. Astfel:
- – articolul 9, alin 1 prevede că Senatul universitar este convocat în sesiuni ordinare de către preşedintele Senatului, de regulă în ultima zi lucrătoare de joi a fiecărei luni…“, iar alin 2 prevede că Senatul universitar poate fi convocat în sesiuni extraordinare…“.
- Şedinţa din 28.11.2023 s-a desfăşurat în ziua de marţi, aşa încât se poate aprecia, preliminar, că a fost o şedinţă extraordinară. Convocatorul trimis membrilor Senatului la 22.11.2023 nu menţiona nimic în acest sens şi nu avea pe ordinea de zi aprobarea cartei UCV.
- – articolul 15 prevede că „Biroul Senatului analizează oportunitatea convocării în şedinţe extraordinare a Senatului“. În cauză nu a existat nicio informare a comunităţii academice privind această analiză. Convocarea senatului în şedinţă extraordinară şi desfăşurarea şedinţei nu s-a desfăşurat procedural.
- Nici în şedinţa senatului nu s-a menţionat, la deschidere sau pe parcursul desfăşurării lucrărilor că senatul este convocat în şedinţă extraordinară.
- – articolul 10, alin 5 prevede posibilitatea completării ordinii de zi. În cauză am solicitat şi prin registratură din timp ca pe ordinea de zi să fie distinct un punct privind solicitarea unui termen rezonabil de 3 luni pentru dezbatarea proiectului de Cartă.
- Solicitarea a fost respinsă fără a fi supusă la vot. Practic, nu s-a votat ordinea de zi nouă, anunţată direct în şedinţa Senatului, diferită de cea trimisă şi cunoscută de membrii Senatului.
Prea din scurt
Ordinea de zi trimisă la 22.11.2023 nu avea menţiuni cu privire la aprobarea în Biroul Permanent al Senatului, iar ordinea de zi prezentată intempestiv direct în şedinţa Senatului din 28.11.2023 i-a surprins şi pe membrii biroului permanent şi pe senatori.
În ce priveşte art 11, alin 2 . convocatorul trimis la 22.11.2023 nu a fost însoţit de proiectele de hotărâri, care se transmit membrilor Senatului în formă tipărită sau pe cale electronică cu cel puţin 5 zile înainte de data şedinţei.
Iar pentru proiectul de hotărâre privind Carta nu a existat nicio comunicare anterioară şi cu atât mai puţin un proiect de hotărâre de Senat.
În ce priveşte art 11, alin 6-11 au fost încălcate sistematic, mai întâi pentru că nu s-au asigurat termenele necesare, iar, pe de altă parte, nu s-au comunicat în nici un fel membrilor Senatului.
În speţă s-a convocat senatul în şedinţă ordinară cu o ordine de zi obişnuită, iar după începerea şedinţei, imediat ce s-a observat că există cvorumul cerut pentru modificarea cartei, s-a schimbat ordinea de zi, iar Carta a apărut pe prima poziţie.
În procedura de faţă credem că singură este suficientă pentru respingerea avizului solicitat pentru Carta UCV“, scrie într-unul din memoriile trimise de profesorul Cercel Ministerului Educaţiei.
Lista acuzaţiilor continuă
„Proiectul Cartei propus spre avizare propune schimbarea normelor privind mandatul rectorului cu câteva zile înainte de organizarea alegerilor rectorului pentru viitorul mandat.
Mai întâi, că, în principiu, în această materie şi nu numai, se impune menţinerea standardelor construite în timp de comunitatea universitară, care are aşteptări legitime de consecvenţă şi în plan normativ intern.
Cu privire la mandatele rectorului, iniţiatorii proiectului nu au discutat public nimic despre acest aspect, iar dezbaterea publică organizată greşit nu a adus o analiză a acestui aspect.
Pe un alt plan în conformitate cu calendarul alegerilor propus de conducerea actuală, Universitatea din Craiova are cel mai scurt proces electoral şi, spre deosebire de universităţile partenere în consorţiul Universitaria, a schimbat ordinea firească a alegerilor, în sensul că alegerea rectorului este anterioară alegerii preşedintelui de senat, aşa cum se procedează de obice“, se arată într-o altă depeşă trimisă de profesorul Cercel ministerului.
Zero şi de la capăt?
Candidat la funcţia de rector Sevastian Cercel susţine că actualul rector ar încălca legea dacă se va înscrie pentru un nou mandat. Ar fi al treilea, spune Cercel. Ar fi primul pe noua lege, spune Spînu. Ambele legi, atât cea veche, cât şi cea nouă merg cap la cap în privinţa numărului maxim de mandate: 2
Apoi apare diferenţa. Iată ce spune legea veche a învăţământului: Art 213. Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate…
Legea actuală 199, art 138: Durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate.
Lege preluată în Cartă
Prevederile din legi au fost preluate în Carta Universitară. Carta adoptată de Senatul UCV la 12.03.2020, aflată în vigoare până când cea nouă primeşte viza de la minister spune: „Durata mandatului este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată , în urma unei noi desemnări ca rector, conform prevederilor prezentei Carte.
O persoană nu poate fi rector al Universităţii din Craiova pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora“.
Noua Cartă adoptată pe 28.11.2023 spune: Durata unui mandat este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la Universitate pentru mai mult de două mandate. În calculul numărului maxim de mandate se iau în considerare şi mandatele de 5 ani incomplete, întrerupte în urma demisiei, demiterii sau suspendării“.
Comparaţia cu Iliescu
„Se poate observa că interdicţia de a ocupa mai mult de două mandate în funcţia de rector este prevăzută în ambele legi. Faptul că mandatul este în legea nouă de 5 ani, mai mare cu un an nu are nicio relevanţă asupra limitării numărului de mandate. La fel s-a întâmplat cu modificarea duratei mandatului Preşedintelui României prin revizuirea din 2003.
Nimeni nu a încercat să susţină atunci că o persoană care a avut două mandate de 4 ani, conform Consitutuţiei vechi, poate să mai aibă două de 5 ani sub Constituţia nouă.
Carta este constituţia comunităţii academice. Norma în discuţie din Carta UCV în vigoare exprimă un standard relevant în această materie, aşa cum a fost construit în timp în comunitatea noastră: „mandatul poate fi înnoit cel mult o dată…
Există o legitimă preocupare la nivelul comunităţii academice că aceste malversaţiuni sunt făcute cu scopul de a avantaja pe actualul rector în cursa electorală pentru obţinerea unui al treilea mandat de rector“, mai scrie în sesizarea trimisă de profesorul Cercel ministerului.
1,2…3….infinit?
Dacă specialistul în drept civil de la Facultatea de Drept din Craiova consideră că numărul de mandate de rector este limitat la două indiferent de câte ori se modifică legea învăţământului, actualul rector al UCV spune că are de partea sa tocmai…Codul Civil.
„Art. 138 din Legea nr. 199/2023 a învățământului superior are, cu privire la durata mandatului rectorului și posibilitatea de a depune o nouă candidatură, conținutul de mai jos:
(5) Durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate.
(6) În calculul numărului maxim de mandate prevăzut se iau în considerare şi mandatele de 5 ani incomplete, întrerupte în urma demisiei, demiterii sau suspendării. Legea nr. 199/2023 a învățământului superior este o lege civilă și reamintim faptul că nu poate să retroactiveze (Principiul neretroactivității legii civile este prevăzut atât de Codul civil în art. 6 dar și de art. 15 alin. 2 din Constituția României)“, i-a răspuns profesorul universitar doctor Cezar Spînu.
Ce spune articolul 6 din Codul Civil
(1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă.
(2) Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.
(3) Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispoziţiilor legii noi.
…
(5) Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.
(6) Dispoziţiile legii noi sunt de asemenea aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.
Candidatură pe viaţă dacă legea modifică perioada mandatului în timpul exercitării lui
Cezar Spînu consideră că cele două mandate ale sale(cel de-al doilea, în vigoare, expiră în primul trimestru din 2024 – n.r) nu pot fi luate în considerare atunci când trebuie numărate, deoarece există o nouă lege care prevede un mandat de cinci ani în loc de patru.
Întrebat dacă această interpretare ar putea duce la o candidatură perpetuă în cazul în care legea modifică mereu durata în intervalul de exercitare a mandatului, Spînu a răspuns afirmativ.
„Mai mult, legiuitorul însuşi a decis înlăturarea sintagmei „se iau în considerare și mandatele în curs la momentul intrării în vigoare a legii”, din proiectul inițial, tocmai în considerarea necesității respectării principiului neretroactivității legii civile.
Spînu: Nu se iau în considerare şi mandatele în curs
Astfel, în calculul numărului maxim de mandate nu se iau în considerare și mandatele în curs la momentul intrării în vigoare a legii sau epuizate, intenția legiuitorului fiind foarte clară, iar actele subsecvente ce urmează a fi adoptate de instituțiile de învățământ superior se impun a fi făcute cu respectarea textului legal, într-o manieră echitabilă și nediscriminatorie, neputând cuprinde prevederi mai restrictive decât legea sau deroga de la textul acesteia.
În acest sens inclusiv Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, precizează fără echivoc faptul că actele subsecvente de aplicare a legii nu pot deroga, nu se pot substitui și nici adăuga la lege.
Prin restricționarea dreptului de a candida se adoptă practic măsuri restrictive împotriva legii, golind de conținut prevederile art. 138 din Legea nr. 199/2023 a învățământului superior.
Autonomia universitară presupune posibilitatea instituției de învățământ superior de a-și stabili propriile standarde administrative și financiare, dar doar în limitele conferite de lege“, a explicat rectorul Cezar Spînu.
Cum va rezolva Ministerul Educaţiei dilema de la Craiova rămâne de văzut, dar este definitoriu pentru alegerile rectorilor din întreaga ţară pe viitor. Alegerile de la Craiova au loc peste câteva zile.
CITEŞTE ŞI: Oltenii și-au pierdut apetitul pentru afaceri: cele mai puține SRL-uri nou-înființate
