Unul dintre cei mai mari operatori de telefonie, cablu şi internet este acuzat de proprietarii dintr-un bloc că îi terorizează cu zgomotul. Locatarii spun că firma în cauză şi-a montat într-un apartament de la parterul blocului serverele. Acestea scot permanent zgomot, transformând viaţa locatarilor din imediata vecinătate într-un calvar.
În blocul C19 de pe strada Maramureş din cartierul craiovean Rovine, operatorul de telefonie, cablu şi intrenet RCS&RDS deţine un spaţiu, în fapt un apartament. În trecut aici funcţiona o casierie a operatorului. Cu ani în urmă, casieria s-a închis şi în spaţiu au fost aduse mai multe servere ale respectivei societăţi. Acestea fac un zgomot greu de suportat de către locatarii apartamentelor învecinate. Oamenii spun că fie zi, fie noapte zgomotul le strică liniştea.
” Eu locuiesc deasupra apartamentului cu numărul doi, deasupra apartamentului deţinut de cei de la RCS&RDS. Aici a fost o casierie înainte de 2014, apoi au montat aici nişte servere industriale. Când ne-am mutat nu-mi dădeam seama de unde vine zgomotul. Am înţeles, în cele din urmă că acest „zumzet” vine de la acest apartament. Suntem disperaţi, ziua mai plecăm, mai este zgomotul ambiental. Noaptea este cumplit. Sunt nopţi în care dormim câteva ore pe noapte din cauza acestui zgomot. Inclusiv copilul meu este uneori buimac din cauza acestui zgomot care ăi deranjează somnul. Noaptea trecută am dormit trei ore. Am făcut sesizări peste sesizări, nu mai ştim cui să ne adresăm. Ei nu au acordul nostru să amplaseze aceste servere. Am mers şi la asociaţie. Au făcut şi ei adrese şi nu le răspund. Am făcut la primărie. Nu mai ştiu unde să mă adresez”, spune proprietarul apartamentului situat deasupra apartamentului în care sunt plasate serverele.
Proprietarii sunt împotriva funcţionării acestor servere în blocul lor
Proprietarii din bloc au strâns şi semnături prin care îşi exprimă dezacordul faţă de funcţionarea acestor servere în apartamentul de la parterul blocului C19. Ei au cerut şi sprijinul asociaţiei de propreitari, de unde au aflat că societatea nu a cerut acordul asociaţiei, dar nici al proprietarilor direct afectaţi. Au mers mai departă şi au sesizat Garda de Mediu, dar stupoare aici au aflat că nu este competenţa acesteia.
„Am mers la asociaţia de proprietari, dar nici ei nu ştiau nimic despre vreo aprobare, ca să funcţioneze servere industriale într-un bloc de locuinţe. Cu toate acestea, asociaţia a făcut adrese către RCS&RDS şi, au trecut două luni, dar nu primesc nici un răspuns”, spune un locatar.
Această situaţie este confirmată şi de reprezentanţii asociaţiei de proprietari.
„Au venit locatarii la noi. A venit şi primăria pentru că proprietarii au făcut sesizări peste noi. Ei nu au aprobarea proprietarilor. Acolo a fost casierie. În trecut aveau o autorizaţie pentru activitatea desfăşurată acolo, dar acum şi-au schimbat domeniul de activitate, da rnu ştim care este acesta şi dacă au autorizaţie. Oamenii au strâns semnături pentru închiderea acestor servere”, apune preşedinta asociaţiei de proprietari 16 Rovine II.
Asociaţia nu şi-a dat acordul
La rândul ei Primăria Craiova le răspunde proprietarilor că a solicitat asociaţiei de proprietari să facă dovada existenţei unui document care să autorizeze activitatea acestei societăţi în apartamentul din blocul C19. Aceasta însă, nu a putut pune la dispoziţie, nici un fel de document din care să reiasă faptul că există un aviz scris al comitetului executiv sau acord scris al proprietarilor direct afectaţi. Asociaţia a fost îndrumat să ia măsurile necesare, să se adreseze societăţii respective şi să-i aducă la cunoştinţă sesizările proprietarilor cu privire la zgomotul şi vibraţiile prodese de acele servere.
Articolul 40 din Legea asociaţiilor spune:
„Schimbarea destinației locuințelor, precum și a spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, prezente în proiectul inițial al imobilului, se poate face numai cu avizul scris al comitetului
executiv și cu acordul scris, prealabil, al proprietarilor direct afectați cu care se învecinează, pe plan
orizontal și vertical, spațiul supus schimbării. Odată cu acordul menționat la alin. (1), proprietarii direct afectați cu care se învecinează, pe plan orizontal și vertical, spațiul supus schimbării și proprietarul care solicită acordul pentru schimbarea destinației locuinței sau spațiului cu altă destinație decât aceea de locuință semnează și o convenție cu privire la declararea activității care se va desfășura în spațiul respectiv, precum șinumărul de persoane în funcție de care vor fi calculate cheltuielile pe număr de persoane”
De la Garda de Mediu la Agenţia de Mediu şi inves
Garda de Mediu spune că nu îi poate ajuta pe proprietari. Competente în această speţă sunt Agenţia de Mediu şi Direcţia de Sănătate Publică. „Nu este de competenţa noastră. Noi nu avem aparatura necesară măsurării poluării fonice. Competentă în acest caz este Agenţia, dar şi DSP„, a spus Gheorghe Călinoiu, reprezentantul Gărzii de Mediu Craiova. Reprezentanţii Agenţiei de Mediu sunt de o cu totul altă părere: „Competenţi sunt cei de la Garda de Mediu, ei se ocupă de sesizări. Ei sunt competenţi pe partea de sesizare şi verificare. La ei se fac sesizările în cauză. Ulterior comisarii vin către noi, iar noi efectuăm măsurătorile la solicitarea Gărzii de Mediu. Acesta este traseul„, spune un reprezentant al Agenţiei de Mediu.
Cine este competent?
Am căutat care sunt reglementările legale în materie și soluțiile la care pot apela locatarii. Normele legale în vigoare (Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/2014, actualizat, art. 16, alin 1-2) spun că în perioada nopții (orele 23.00 – 7.00) nivelul de presiune acustică măsurat la exteriorul locuinței (la 1,5 m față de sol) nu trebuie să depășească 45 de decibeli, iar în interiorul locuinței nu trebuie să depășească 30 de decibeli. Pentru a ne face o idee, iată și câteva praguri de zgomot apropiate, măsurate de specialiști: liniștea neobișnuită dintr-un studiou de înregistrări – 10 decibeli; foșnetul frunzelor într-o grădină liniștită – 20 de decibeli; zgomotul dintr-un birou liniștit sau bibliotecă, unde se poartă discuții cu voce scăzută – 40 de decibeli; zgomotul ploii sau cel dintr-un restaurant tihnit, pașnic – 50 de decibeli; zgomotul făcut de un automobil în deplasare – 60 de decibeli. În mod normal, constatarea depășirii pragului de zgomot acceptat ar trebui făcută prin Direcția de Sănătate Publică (DSP) Dolj. De la DSP Dolj nu am primit un răspuns până la închiderea ediţiei.
În cazuri de acest gen, polițiștii pot cel mult să aplice amenzi pentru tulburarea liniștii publice, conform Legii nr. 61/1991actualizată(art. 2, pt.26).
Am solicitat un răspusn lămuritor şi de la RCS&RDS, dar acesta nu a fost transmis până la închiderea ediţiei.
