Grupul Civic „Piaţa Veche“ a solicitat primarului Craiovei, Olguţa Vasilescu, să renunţe la distrugerea zonei istorice prin construirea unui complex sportiv în acel loc şi a dat de înţeles că primarul a anunţat greşit că proiectul a fost aprobat la ultima şedinţă de consiliu. Societatea civilă susţine că proiectul avea nevoie de 2/3 din numărul de voturi ale consilierilor locali, pe când în şedinţă au fost doar 9 voturi favorabile. Publicăm mai jos scrisoarea integrală cu precizarea că intertitlurile aparţin redacţiei
SCRISOARE DESCHISĂ
DE PROTEST ÎMPOTRIVA PROIECTULUI PRIMĂRIEI PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII „COMPLEX SPORTIV – ZONA PIAȚA VECHE – STR. FELIX ADERCA”
Către
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA
Doamnei Primar Lia Olguța Vasilescu
Doamnă Primar, ne aflăm cu doar un an înainte de marea aniversare a 550 de ani de la prima atestare istorică a Craiovei, la 1 iunie 1475, într-un hrisov al domnului Ţării Româneşti, Laiotă Basarab, un eveniment de maximă importanță istorică pentru oraș.
Suntem Grupul Civic “Piaţa Veche”, ne-am înființat pentru că iubim Craiova, și este o mare dezamăgire să vă regăsim azi, pe dumneavoastră, Primarul, Primul Cetățean al Orașului, în postura de susținătoare a unor proiecte care propun, treptat, ștergerea și distrugerea iremediabilă a ZONEI ISTORICE A TÂRGULUI CRAIOVEI, respectiv zona cuprinsă între străzile: Madona, Felix Aderca, Sf. Dumitru și Matei Basarab.
În centrul acestei zone se află PIAŢA VECHE (cunoscută și ca PIAŢA ELCA sau PIAŢA KRASNOF), cu vechi tradiții comerciale și culturale, intim legată de o serie dintre cele mai vechi și importante monumente istorice precum HANUL HUREZI – aflat pe Lista monumentelor istorice a județului Dolj la poziția 203, cod LMI DJ–II-m-B- 08013, cu denumirea Ruinele Hanului Hurez, str. Hurezului nr. 15, datat 1700-1706, HANUL PUŢUREANU – aflat pe Lista monumentelor istorice a județului Dolj la poziția 257, cod LMI DJ–II-m-B-08064, cu denumirea Hanul Puţureanu, str. Matei Basarab nr. 9, datat mijlocul sec. al XIX lea, extins 1887, şi FÂNTÂNA PURCARULUI – aflată pe Lista monumentelor istorice a județului Dolj la poziția 642, cod LMI DJ–III-m-B- 08419, cu denumirea Fântâna Purcarului, str. Matei Basarab nr. 11, datată 1816.
Ce înseamnă zona Piaţa Veche
ZONA PIAŢA VECHE este cuprinsă în CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI CRAIOVA aflat pe Lista monumentelor istorice a județului Dolj la poziția 100, cod LMI DJ –II-a-A- 08068, cu un perimetru delimitat astfel:
la NORD – străzile C. Brâncuşi, Şerban Vodă, Păltiniş, Principatele Unite, Calea Bucureşti, Bd. Carol I, străzile România Muncitoare, C. Rădulescu Motru, 13 Septembrie, Împăratul Traian la EST – str. Ulmului la SUD, SUD-EST – străzile T. Vladimirescu, Arieş, Bujorului, Al. Macedonski, S. Bărnuţiu, Calea Unirii la VEST, NORD-VEST – străzile Gh. Doja, Matei Basarab, Câmpia Islaz, Madona Dudu, Brânduşa, Libertăţii, Brestei, Dumbrăveni, Iancu Jianu, G. Enescu, Amaradia,
datat sec. XV; sec. XVIII- XIX, și este declarată zonă protejată în conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a Ill-a – zone protejate, cu obiective de interes public remarcabile din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, artistic, religios, social, științific, tehnic sau al peisajului cultural, și are un rol important în păstrarea memoriei culturale.
Aceasta presupune corelarea politicilor și strategiilor naționale, zonale și locale referitoare la protecția și punerea în valoare a patrimoniului construit și natural, și la dezvoltarea durabilă, cu politica generală de dezvoltare spațială, respectiv cu acțiunea autorităților publice, a operatorilor economici și a actorilor sociali.
Piaţa Veche – inima Craiovei
Proiectul Primăriei pentru realizarea obiectivului de investiții „Complex sportiv – zona Piața Veche – str. Felix Aderca” a stârnit foarte multe reacții de dezaprobare din partea arhitecților craioveni, care s-au reunit într-o ședință de analiză la sediul Ordinului Arhitecților din România, filiala Oltenia, întâlnire la care au participat și o parte dintre membri Grupului Civic, dar și arhitectul șef al Municipiului Craiova și la care ați fost invitată și dumneavoastră dar nu ați participat.
PIAŢA VECHE este zona unde a luat naștere cu cca 500 de ani înainte, VECHIUL TÂRG AL CRAIOVEI, considerată de istorici ca fiind adevărata INIMĂ A CRAIOVEI.
Ȋn prezent, această zonă are o acută nevoie de restaurare şi refuncţionalizare pentru ca oraşul să o recupereze şi să o integreze ȋn viaţa sa actuală, aşa cum a fost recuperată şi zona istorică comercială de pe străzile Lipscani şi Panait Moşoiu, prin lucrarea realizată ȋn anul 2015 de Primăria Craiova.
Zona VECHIULUI TȂRG AL CRAIOVEI are un potențial imens, fiind în apropierea unor monumente emblematice precum CASA BĂNIEI, BISERICA SF. DUMITRU, HANUL HUREZ, HANUL PUŢUREANU, FȂNTȂNA PURCARULUI, care desăvârșesc acest adevărat CENTRU ISTORIC.
Proiectul sportiv ar fi o catastrofă
Din păcate, dumneavoastră nu mai țineți cont de obligația de a păstra această zonă istorică cu funcțiunea comercială și culturală tradițională, și doriți să o schimbați cu o funcțiune de sport, care nu este deloc potrivită aici, având în vedere că zona este încărcată de tradiții și semnificații istorice ce nu pot fi anulate în mod discreționar.
S-a realizat un Studiu de fezabilitate de către o firmă bucureșteană, ce a fost deja analizat în întâlnirea de la sediul Ordinului Arhitecților din România – filiala Oltenia, și am constatat atunci că acest proiect nu ține cont deloc de tradiția și istoria amplasamentului, propunând o construcție masivă, pe mai multe nivele, ce nu poate funcționa bine aici, zona fiind deja foarte aglomerată. Accesele, parcajele și circulația pietonală nu sunt rezolvate corect. Proiectul propus ar fi o catastrofă, dacă s-ar pune în aplicare.
În primul rând ne întrebăm, cu ce drept se renunță la valoarea de simbol, de INIMĂ ISTORICĂ A CRAIOVEI, pentru crearea unei mega-clădiri, ce intră în contradicție cu zona în care se propune a fi amplasată?
Mai mulți craioveni, inclusiv persoane care nu mai locuiesc în Craiova, dar cărora le pasă de soarta și păstrarea valorilor istorice au reacționat, și astfel s-a alcătuit un Grup Civic care își propune să acționeze în vederea stopării acestei lucrări a Primăriei. Astfel, am iniţiat o petiţie online care a fost semnată de peste 2000 de persoane.
Cu toate acestea, până în prezent, Primăria Craiova nu a dat niciun semnal că ar fi luat la cunoștință/ analizat și punctul nostru de vedere ca actori sociali.
Piaţa ar putea fi distrusă pentru totdeauna
Pe 29 august 2024, a fost convocat Consiliul Local pentru a vota în această ședință desfășurată online, la punctul 35 aflat pe ordinea de zi, o Hotărâre privind declararea de utilitate publică de interes local a lucrărilor pentru realizarea obiectivului de investiții „Complex sportiv – zona Piața Veche – str. Felix Aderca”.
Odată aprobată această Hotărâre, s-ar putea ca Zona Piața Veche să fie distrusă pentru totdeauna. Cu o zi înainte de ședință, foarte mulți membri din Grupul Civic au transmis, prin email, către toți consilierii locali, o scrisoare deschisă, prin care le-am solicitat să se alăture acestei acțiuni de protest legitim, și să nu voteze acest Proiect de hotărâre.
Ședința a putut fi urmărită în direct – online, și la punctul 35, înainte de vot, au luat cuvântul mai mulți consilieri, care au afirmat că nu vor vota acest proiect din motivele arătate mai sus, de care au luat cunoștință și cu care sunt de acord.
S-a cerut scoaterea acestui punct de pe ordinea de zi şi amânarea unei decizii după consultări prealabile cu opinia publică și specialiști în domeniu, consultări ce nu au avut loc până în prezent și care sunt obligatorii, conform legii.
Ce motive invocă primarul
Doamnă Primar, în ședința din 29 august 2024, ați afirmat următoarele: ”Acum 3 ani, un cetățean a cerut un certificat de urbanism pentru că pe terenul pe care îl are în proprietate pe Piața Veche vrea să construiască un bloc P+10. Atunci ne-am sesizat noi, exact ca să salvăm această zonă, ca, în loc să mai apară un bloc, să vedem ce putem face ca să o ducem, totuși, la destinația pe care a avut-o inițial, de piață. Nu avem ce să mai salvăm acolo, mai sunt trei chioșcuri, dintre care vreo două cred că au luat foc, le-au dat aurolacii foc, că sunt nefolosite de ani de zile și restul e teren viran.
Acolo n-a fost niciodată o construcție, ca să mai zici că mai conservi trei cărămizi, zece. Acolo exista în vechime, peste o sută de ani, tot un teren viran, în care veneau piețarii și își puneau marfa pe jos, așa cum se întâmplă la orice târg și acum existent. E ce-am încercat noi să facem, domnule Drăgoescu, care a pornit de la o ideea de-a dvs., care ați spus acum câțiva ani, că ați fost în nu știu ce țară și ați văzut că existau astfel de zone deschise, unde se pot organiza piețe volante”
P+10 este, de fapt, P+5?
Doamnă Primar, Grupul Civic a căutat informații despre acest „bloc P+10” și am găsit în Gazeta de Sud din 26 octombrie 2006, articolul „Firmele investesc în cartiere rezidențiale și la Craiova” de Bogdan Groşereanu care spune „Omul de afaceri Ruslan Oprescu are un proiect imobiliar, în Piața Veche, pe locul unde acum se află tarabele târgoveților. Acesta vrea să investească circa două milioane de euro într-un bloc cu 30 de apartamente de lux, care vor avea 130-150 de metri pătrați și vor costa în jur de 100.000 de euro.”
Din fotografia publicată, rezultă că este vorba de un bloc P+5, iar în 2006 (până în 2012) primar al Craiovei era Antonie Solomon, deci solicitarea aceasta nu a fost în mandatul dumneavoastră.
Ce restricţii impune PUZ-ul
PLANUL URBANISTIC ZONAL – PUZ ZONA CENTRALĂ CRAIOVA 1 – proiect nr.5513/A, elaborat de SC Proiect Craiova SA, care, odată aprobat de consiliul local, a devenit lege și a stabilit reglementări obligatorii pentru zona Piața Veche.
În planșa nr. 3.1 REGLEMENTĂRI, zona cuprinsă între străzile Madona, Matei Basarab, Sf. Dumitru și Felix Aderca este denumită Unitatea Teritorială de Referință – UTR C13. Regulamentul local de Urbanism aferent PUZ Zona Centrală a Municipiului Craiova, stabilește următoarele RESTRICŢII pentru UTR 13 la pagina 48:
- – În zonă se vor autoriza construcții pentru locuințe și servicii publice, birouri, sedii mici firme, încadrate în stilul și gabaritul frontului existent și care îl vor completa.
- – Nu se vor autoriza construcții în incinta Hanului Hurez
- – Nu se vor autoriza construcții de chioșcuri sau construcții cu caracter provizoriu care să altereze zona
- – POT maxim 50 %; – CUT maxim 1.5
- Regim de înălțime maxim P+2, corelat cu înălțimea la cornișă a clădirilor în zona
Deci „salvarea” zonei pe care o invocați dumneavoastră s-a făcut în mandatul altui primar care nu a putut elibera un certificat de urbanism nici pentru P+5, pentru că regimul de înălțime al zonei este restricționat la P+2 și așa este și în prezent.
Hotărârea de consiliu din 29 august a fost aprobată sau nu?
Avem nelămuriri și asupra rezultatului votului consilierilor din ședința consiliului local din 29 august 2024
Conform legii, era vorba despre declararea de utilitate publică și interes local a unor lucrări de investiții pentru un complex sportiv.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local al Municipiului Craiova, cadru legal pentru adoptarea hotărârilor consiliului local prevede la ART. 26 alin. 2:
“Prin excepție hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate, în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritate calificată definită de art. 5 lit dd din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 cu modificările şi completările ulterioare, de două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcţie.
Codul administrativ definește majoritatea calificată ca fiind “ primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracţiei/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor organului colegial stabilit în condiţiile legii”
Deci era nevoie de 19 voturi pentru ca proiectul de hotărâre să fie adoptat, adică primul număr natural mai mare decât 2/3 din cei 27 de consilieri în funcție. Rezultatul a fost 9 pentru, 8 împotrivă şi 2 abţineri, deci Hotărârea aceasta nu putea trece cu un număr de 9 voturi pentru. Cei 8 consilieri care au votat împotrivă sunt: Adriana Ungureanu, Marian Vasile, Manuel Bortoi, Iulia Dudu, Teodor Sas, Ionel Fota, Marinel Florescu, Eduard Cîrceag.
CONCLUZIA: Hotărârea de la punctul 35 nu a obţinut numărul de voturi necesare pentru a fi adoptată, totuşi într-o comunicare pe pagina dumneavostră de pe o rețea de socializare ați anunţat că această Hotărâre a trecut.
Ne întrebăm cum și care este adevărul?
Monumente în situaţie critică
În încheiere, dorim să atragem atenția asupra unor aspecte foarte grave pe care le putem observa în această zonă. Este vorba de situația critică a celor două monumente istorice cu valoare excepțională care se află aici și anume:
- HANUL HUREZ aflat pe Lista monumentelor istorice a județului Dolj poziția 203, cod LMI DJ –II-m-B- 08013, cu denumirea Ruinele hanului Hurez, str. Hurezului nr. 15, datat, 1700-1706
- Supranumit și Hanul Nemțesc, Hanul Hurez, sau ce a mai rămas din el, se află pe strada Hurezului 15 din municipiul Craiova. Este unul dintre puținele vestigii istorice ale Craiovei, ce are în spate o poveste emoționantă și, poate, predictibilă.
Istoria hanului trebuie cercetată pe vremea lui Constantin Brâncoveanu, când acesta a dăruit Mănăstirii Hurez locul pe care arhimandritul Iona, egumenul lăcașului, a construit Hanul Hurez. Hanul era „singura fortificație a Craiovei având ziduri înalte de zeci de metri și a fost folosit și de administrația austriacă în perioada 1718-1739, cât a fost Oltenia sub ocupație. Era în formă de dreptunghi, cu o latură de circa 200 de metri (paralelă cu strada Matei Basarab). Interiorul era rânduit în trei părţi: cea mai dinăuntru era rezervată pentru camerele unde găzduia domnitorul când venea la Craiova. A doua curte adăpostea prăvăliile (bolţile) şi locuinţele negustorilor. În mijlocul acestei curţi era un turn; aici se aflau bursa şi vama. A treia curte, cea exterioară, servea drept han pentru oamenii de rând şi tot aici erau şi grajdurile”, se menţionează în lucrarea „Craiova, mon amour”, de Constantin Gheorghiu şi Alexandru Firescu. - Hanul a fost renovat în 1775 de către Alexandru Ipsilanti, care a amplasat deasupra porţii o inscripţie aflată acum la Bucureşti.
- În timp, Hanul a intrat iarăşi într-o stare de degradare, iar la 1889, unele ziduri au fost dărâmate pentru „curăţenie”. După ocuparea Olteniei de către trupele austriece, localul a fost luat în stăpânire alături de Casele Băniei şi Casele Domneşti.
Un raport austriac din anii 1718-1739 întregește imaginea hanului din acele vremuri. Raportul îl prezintă drept o clădire lungă închisă de ziduri din cărămidă ce servea ca loc de negoţ, loc de desfăşurare a bâlciului. Avea camere „boltite înşirate jur-împrejur pentru aşezămintele negustorilor”.
La înfrângerea armatei austriece de către cea turcească, Hanul Hurezi a trecut în proprietatea Episcopiei Hurezului din Râmnicu Vâlcea. - În 1864 a avut loc secularizarea averilor mânăstirești, iar Hanul Hurez a fost preluat de municipalități, care, însă, nu i-au mai găsit nicio utilitate. În 1886, autoritățile de stat au emis un decret pe baza căruia ultimele rămășițe ale Hanului Hurez, ale Curții și Caselor Domnești ale Basarabilor au fost demolate şi terenurile degajate spre a face loc altor stabilimente, necesare în condițiile evoluției orașului Craiova și apariției noilor „direcții de deplasare a centrului istoric şi cultural-economic”.
„Să ne închinăm în fața piramidelor egiptene, a templelor grecești și romane, a atâtor altor minuni ale civilizației, dar să ne plecăm genunchii și să cinstim, cu și mai multă venerație, aceste mărturii ale părinților noștri, tocmai pentru că sunt ale noastre”, mai notează Constantin Gheorghiu şi Alexandru Firescu în lucrarea ce descrie acest loc, ce nu ar trebui uitat.
În prezent, în zona Hanului Hurez au fost aprobate construcţii noi P+2/3 cu POT > 80% şi o bună parte din rămăşitele arheologice au fost distruse şi lucrarea de distrugere continuă sub ochii îngăduitori ai autorităţilor.
Hanul Puţureanu
HANUL PUŢUREANU aflat pe Lista monumentelor istorice a judeţului Dolj la poziţia 257, cod LMI DJ –II-m-B- 08064, cu denumirea Hanul Puţureanu , str Matei Basarab nr. 9, datat mijlocul sec. al XIX lea, extins 1887
Hanul Puțureanu a fost înființat și construit de comerciantul Niță D. Puțureanu, născut în 1845 într-o familie modestă, de țărani din satul Puțuri-Dolj. Prin muncă și ambiție, Puțureanu și-a depășit condiția socială, intrând în rândurile burgheziei craiovene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Puțureanu s-a căsătorit în 1875 cu Maria Dimianu, fiica unui cizmar din mahalaua Sf. Gheorghe Vechi, cu care a avut șase copii, dintre care au supraviețuit trei (Zoe, Eliza și Mihail).
Niță Puțureanu s-a achitat cu succes de sarcinile importante acordate de autoritățile vremii, în timpul Războiului pentru Independență comandând garda națională înființată pentru paza Craiovei. La începutul anilor 1880, Puțureanu s-a dedicat comerțului, deschizând o mică prăvălie de băuturi în strada Sf. Dumitru (azi str. Matei Basarab). Din veniturile acesteia, a demarat construcția celebrului său han, clădind pe bucăți, în jurul și deasupra prăvăliei sale, “numeroase camere, magazii, pivnițe, grajduri, o bucătărie, o cafenea cu biliard și chiar o popicărie”.
În 1907, Puţureanu, ajuns de bătrâneţe şi de boală, „şi-a pus în prăvălie un înlocuitor, iar în 1908, s-a retras definitiv din comerţ închiriind prăvălia, dar hanul tot funcţiona şi a funcţionat până la primul război mondial”. În februarie 1910, se stinge din viaţă, în urma unui accident. Prin actul de partaj, cei 3 copii ai săi (două fete şi un băiat) se înţeleg ca Hanul cu toate dependinţele să-i revină lui Mihail Puţureanu, un tânăr dornic de învăţătură şi deloc atras de comerţ.
După terminarea studiilor la Facultatea de Drept din Bucureşti, va profesa avocatura în cadrul Baroului Dolj. Din 1918, vreme de 30 de ani, Mihail închiriază prăvăliile tatălui său la diverşi comercianţi, iar în camerele hanului îşi găsesc adăpost alţi chiriaşi. În primăvara anului 1945, în câteva apartamente se vor instala ofiţeri ai Armatei Roşii. Pe 20 aprilie 1950, apare în „Buletinul Oficial” decretul nr. 92 pentru naţionalizarea unor imobile. Potrivit art. I, punctul 2, se naţionalizează: „Imobilele clădite care sunt deţinute de exploatatorii de locuinţe”. În aceeaşi zi, Comitetul Provizoriu al Comunei Urbane Craiova hotărăşte ca Hanul Puţureanu să devină proprietatea statului. Proprietarii, Mihail şi Sofia Puţureanu, asistă neputincioşi la acest abuz formidabil al puterii comuniste.
În urma naționalizării, Mihail Puțureanu, soția sa, Sofia, și cei doi copii ai lor (Olguța și Bebe Niță) devin chiriași ai statului în propria lor casă. În 1996, printr-o hotărâre judecătorească, urmaşii foștilor proprietari care l-au revendicat au reușit să obțină dreptul de proprietate asupra imobilului, dar cladirea era plina de chiriaşi de condiţie precară, care distrugeau monumentul prin modul de locuire practicat. Până în anul 2004, hanul s-a aflat în administrarea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ. Hanul Puțureanu ar fi adăpostit până la acea dată 14 familii, mutate ulterior în alte locuințe sociale.
La începutul anului 2011, toate clădirile de patrimoniu din municipiul Craiova au fost verificate de către o comisie formată din reprezentanți ai Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Dolj, ai Inspectoratului Teritorial pentru Construcții Dolj, care au constatat că Hanul Puțureanu, aflat într-o avansată stare de degradare, prezintă riscul ca o parte din elementele de construcții de la etajul din curtea interioară cât și elementele decorative de pe fațada dinspre strada Matei Basarab să se prăbușească și să pună în pericol chiar viața locatarilor și trecătorilor. în ianuarie 2014, foștii chiriași nu evacuaseră încă imobilul. Cu toate acestea, hanul era listat pe un site cu anunțuri imobilare, fiind oferit de vânzare contra sumei de 350.000 euro (negociabil).
În 2019, Hanul Puțureanu este pus în vânzare pe site-ul Artmark Historical Estate cu un preț de pornire de 690.000 € și o estimare de 800.000 € – 1.000.000 €. Detaliile proprietății listate pe site sunt următoarele: Suprafață teren: 2.174 m²; Suprafață construită: 1.994 m²
Suprafață utilă: 1.500 m²; Amprentă la sol: 696 m² ; Structură: S+P+M [ Camere: 92
Anul construcției: mijlocul sec. XIX, extindere 1887. Cod LMI: DJ-II-m-B-08064
Clasare: Monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural local, clasă B.
Ulterior, Artmark Historical Estate s-a transformat în Romania Sotheby’s International Realty, şi anunțul de vânzare a fost postat din nou, dar în prezent se pare că a renunţat.
CONCLUZIA :
Aceste două monumente istorice sunt într-o avansată stare de degradare:
HANUL HUREZI este ruinat şi agresat permanent de lucrările care se realizează adiacent. Aceasta a fost prima şi cea mai mare clădire administrativă din zona de sud a ţării, şi este legată în primul rând de personalitatea lui Constantin Brâncoveanu, un domn luminat şi martir al neamului, care a lăsat o moştenire culturală nepreţuită
HANUL PUŢUREANU riscă, la rândul său, să devină, în scurt timp, tot o ruină. Valoarea acestei clădiri a fost apreciată de arhitectul Constantin Joja cel care a şi propus-o pe Lista de Monumente în anul 1955 şi care a oferit în Bucureşti un exemplu ilustru de restaurare la Hanul cu Tei, cu care se aseamănă, şi care, în prezent, oferă o imagine ambientală foarte valoroasă, cu avantaje extraordinare pentru turism.
Orașul Craiova a suferit multe distrugeri şi a pierdut foarte multe clădiri în decursul timpului din cauza invaziilor, a războaielor, a cutremurelor şi a factorilor de mediu agresivi, dar şi datorită politicii agresive a administraţiei, mai ales în perioada comunistă, când istoria şi monumentele au fost trecute în plan secundar, considerându-se că oraşul trebuie reconstruit ca să exprime doar acea epocă de tristă amintire. Revoluția din decembrie ‘89 anunța abolirea acestor practici pentru totdeauna, dar iată că ele revin din urmă, pare cu o și mai mare intensitate.
Dorim ca dezvoltarea urbanistică şi edilitară a oraşului să se realizeze în mod armonios, şi să protejăm zestrea de monumente istorice pe care încă le avem azi.
Aceasta este moştenirea generaţiilor viitoare, pentru a se putea mândri cu această identitate istorică, cu multe veacuri de glorie ale Craiovei.
DOAMNĂ PRIMAR,
DACĂ IUBIŢI CRAIOVA, TREBUIE SĂ IUBIŢI ŞI ISTORIA EI!
VĂ RUGĂM SĂ RENUNŢAŢI LA PROIECTUL PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII „COMPLEX SPORTIV – ZONA PIAȚA VECHE – STR. FELIX ADERCA
VĂ RUGĂM SĂ SUSTINEŢI IDEEA DE PĂSTRARE, RESTAURARE SI CONSERVARE A ZONEI PIAŢA VECHE, ŞI A MONUMENTELOR REPREZENTATIVE DE AICI , HANUL HUREZI ŞI HANUL PUŢUREANU, CARE TREBUIE SĂ RENASCĂ ÎN VIAŢA ACTUALĂ, DAR ŞI VIITOARE A ORAŞULUI.
VĂ RUGĂM SĂ VĂ GȂNDIŢI CĂ GENERAŢIILE VIITOARE VĂ VOR FI RECUNOSCĂTOARE DACĂ VEŢI SALVA INIMA ISTORICĂ A CRAIOVEI!
GRUPUL CIVIC “PIAŢA VECHE “
Reprezentant :
Arhitect Cristian Ciomu
