Se complică lucrurile cu iniţiativa Primăriei de a demola Piaţa Veche pentru construirea unui complex-mamut pentru scrimă şi box în centrul oraşului. Deşi primarul susţine că proiectul de hotărâre a trecut de votul Consiliului Local din data de 29 august, iar hotărârea a fost publicată pe site-ul instituţiei în data de 2 septembrie, lucrurile nu stau chiar aşa. Proiectul a obţinut majoritate simplă la limită, adică votul a jumătate + 1 din consilierii prezenţi. Ar fi fost însă nevoie de două treimi din voturile tuturor consilierilor ÎN FUNCŢIE pentru ca acesta să treacă.
Mai mult, la o analiză atentă a documentelor, apare o diferenţă mică, dar extrem de importantă, între textul proiectului de hotărâre supus aprobării înainte şedinţei CL şi textul hotărârii publicate ulterior, pe 2 septembrie.
De ce hotărârea nu poate fi considerată adoptată
Proiectul de hotărâre în cauză, punctul 35 pe ordinea de zi a şedinţei din data de 29.08.2024, privind „privind declararea de utilitate publică de interes local a lucrărilor pentru realizarea obiectivului de investiții „Complex sportiv – zona Piața Veche – str. Felix Aderca” a fost votat de 10 consilieri locali dintre cei 19 prezenţi la şedinţă. A obţinut, aşadar, la limită, cu o majoritate simplă.
Primarul Craiovei a anunţat apoi, într-o postare pe Facebook, că „a fost aprobată exproprierea terenurilor necesare pentru construirea unui Fan Zone cu săli de scrimă și box, terase și piațetă, din centrul vechi al Craiovei”.
Doar că majoritatea simplă nu era suficientă.
Hotărârea prevede, printre altele, şi declanşarea procedurilor de expropriere, astfel că ar fi avut, de fapt, nevoie, de o majoritate calificată, nu simplă sau absolută.
Conform Codului Administrativ, art. 139, alin. 2, „hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. dd), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.”
Ce înseamnă majoritate calificată?
Majoritatea calificată este definită de acelaşi Cod, la art. 5 lit. dd), „de două treimi din numărul consilierilor locali în funcţie”.
Majoritatea absolută, cu care se adoptă majoritatea HCL, este definită drept „primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul membrilor în funcţie ai organului colegial”, în timp ce majoritatea simplă este „primul număr natural mai mare decât jumătate din totalul membrilor prezenţi la o şedinţă a organului colegial, cu condiţia îndeplinirii cvorumului”.
Exproprierile nu pot fi demarate fără două treimi din totalul consilierilor în funcţie
Având în vedere prevederile normative, proiectul de hotărâre privind Piaţa Veche nu poate fi considerat adoptat, din mai multe motive.
Deşi APARENT proiectul este unul privind declararea de utilitate publică de interes local a unor lucrări, în fapt, acesta prevede şi declanşarea procedurilor de expropriere. În mod uzual, declanşarea procedurilor de expropriere ar fi trebuit să fie un proiect de hotărâre separat. Numai că Primăria Craiova a preferat să ardă etapele pentru a accelera proiectul sălii de sport.
Însă, în această situaţie, proiectul cade sub incidenţa altor calcule matematice.
Pe de altă parte, forma în care a fost prezentat proiectul, ca demers de declarare de utilitate publică, nu arată, la prima vedere, că hotărârea implică şi înstrăinarea dreptului de proprietate, pentru care este nevoie de un alt tip de majoritate, cea calificată, putând induce în eroare. Declanşarea procedurilor de expropriere este, însă, supusă aprobării la articolul 4 din proiectul de hotărâre.
Chiar şi fără exproprieri, proiectul tot nu avea cum să treacă
Chiar dacă proiectul de hotărâre nu ar fi inclus declanşarea procedurilor privind exproprierea, ar fi fost nevoie de majoritate absolută pentru a fi votat.
Revenind la paragraful anterior, majoritatea absolută înseamnă „primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul membrilor în funcţie ai organului colegial”. Cum Consiliul Local Craiova este alcătuit din 27 de membri, majoritatea absolută ar fi însemnat 14 voturi. Însă nici acest prag nu a fost atins.
Conform evidenţei voturilor publicată tot pe site-ul primăriei, proiectul a adunat 10 voturi pentru, 7 abţineri şi 2 voturi împotrivă. Iar consilierul Marian Vasile a cerut să se consemneze că a votat greșit pentru și că votează împotriva proiectului. Aşadar, proiectul a obţinut doar majoritate simplă, având drept reper totalul consilierilor prezenţi la şedinţă, nu majoritatea absolută care are ca punct de referinţă total consilierilor (27).
Cum se schimbă literele în documentele Primăriei
În proiectul de hotărâre privind Piaţa Veche, publicat pe site-ul Primăriei Craiova, la dispoziţiile de convocare ale şedinţelor de Consiliu Local, chiar Primăria invocă, printre altele, articolul 139, alineatul 2 din Codul Administrativ care stabileşte că hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de Consiliul Local cu majoritatea calificată.
Surpriză, însă! În hotărârea cu nr. 380 publicată în lista de HCL pe acelaşi site al instituţiei, la data de 2 septembrie, după votul în Consiliu, apare o diferenţă. În loc de art. 139, alin. 2, se invocă un alt alineat al Codului Administrativ – art. 139 alin. 3 lit. g.
Astfel, dispare articolul privind majoritatea calificată. În locul său, apare un articol care prevede următoarele: „Se adoptă cu majoritatea absolută prevăzută la art. 5 lit. cc) a consilierilor locali în funcţie următoarele hotărâri ale consiliului local (…) lit. g) hotărârile privind administrarea patrimoniului”.
Or, şi în situaţia în care hotărârea ar fi căzut sub incidenţa acestei categorii, tot nu ar fi întrunit majoritatea absolută, aşa cum am arătat mai sus.
Fără punct de vedere de la instituţii, concluzia o tragem singuri
GdS a solicitat punct de vedere din partea Primăriei Craiova şi din partea Prefecturii Dolj, întrucât verificarea legalităţii actelor administrative ale consiliului local intră în atribuţiile prefectului, conform art. 255 al Codului Administrativ. Tot acesta este cel care poate ataca actele pe care le consideră ilegale ale autorităţilor în faţa instanţei competente, în condiţiile legii contenciosului administrativ.
Cum prefectul este în concediu, nu am putut obţine informaţii privind această speţă de la veriga finală a lanţului HCL. În ceea ce priveşte Primăria, reprezentanţii instituţiei ne-au comunicat să transmitem o solicitare scrisă, aşadar mai avem de aşteptat până la un punct de vedere.
Mențiune:
Deși reprezentații Primăriei nu au lămurit situația votului la solicitarea GdS, în ședința extraordinară care a avut loc joi, 5 septembrie, începând cu ora 16:00 (după redactarea prezentului material), consilierul local Radu Marinescu a solicitat lămuriri cu privire la modalitatea de vot pentru proiectul privind Piața Veche, „în urma vehiculării în spațiul public a ideii că modalitatea de votare și cvorumul la acea ședință ar fi avut o serie de imperfecțiuni sau nu s-ar fi votat corespunzător. Din punct de vedere juridic, nu au fost probleme, însă aș dori să lămurim această chestiune”, a spus Radu Marinescu.
„După cum știți, în ședința comisiei juridice anterioară ședinței de consiliu local s-a făcut o remarcă de domnul judecător Spânu, care ne-a atras atenția că temeiul juridic era greșit în primă fază. Așa se face că a fost schimbat temeiul juridic pentru adoptarea hotărârii respective, lucru anunțat chiar și de doamna secretar înainte de vot, care bănuiesc că se vede în procesul verbal al ședinței, deci toată lumea a votat în cunoștință de cauză. Era nevoie de doar 14 voturi. Pentru că acum am demarat acele proceduri, noi doar am declarat de utilitate publică zona, urmând ca exproprierile să se facă ulterior”, a răspuns Dindirică.
„Deci urmează exproprierile să se facă într-o ședință ulterioară”, a replicat Marinescu.
„Da”.
„Fiind ultima ședință juridică, nu mai puteam să modific, am anunțat direct în ședință”, a răspuns secretara primăriei.
Am reascultat cu atenție înregistrarea ședinței, disponibilă la link-ul https://www.youtube.com/watch?v=HYIteNmAXgM, iar modificarea temeiului este menționată incomplet și extrem de fugitiv, în 3 secunde (23:02-23.04) „cu temeiul 139” se aude vag secretara, cu vocea lui Lucian Dindirică acoperind-o spunând „cu modificarea temeiului legal”, intervenind apoi consilierul Cezar Drăgoescu, trecându-se rapid peste aspectul temeiului modificat. Așadar, ar fi chiar interesant de aflat dacă într-adevăr toată lumea a votat în cunoștință de cauză, înțelegând modificarea temeiului.
Chiar și în această situație, cele 14 voturi necesare nu au fost întrunite.
În privința exproprierilor, art.9 al HCL menționează clar că „se împuterniceşte Primarul Municipiului Craiova să emită dispozițiile de expropriere pentru imobilele proprietate privată ce constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes local şi de numire a comisiei de verificare a dosarelor de expropriere”.
Ținem să reamintim și că în postarea sa, primarul Lia Olguța Vasilescu a scris că „a fost aprobată exproprierea terenurilor”.
Petiţie şi scrisoare deschisă a societăţii civile pentru stoparea proiectului
Reamintim că, după demararea proiectului pentru construirea complexului sportiv pe terenul din Piaţa Veche, la nivelul Craiovei a luat naştere un grup de iniţiativă civică al cărui scop este stoparea proiectului şi conservarea caracterului zonei.
Piaţa Veche, cândva numită Piaţa Elca, a fost cea mai veche piaţă din Craiova şi se află într-o zonă cu monumente istorice. În apropierea ei sunt situate Hanul Hurez, Hanul Puţureanu şi Fântâna Purcari.
A fost iniţiată şi o petiţie online pentru stoparea proiectului de construire a complexului sportiv în locul unde se află Piaţa Veche, iar după şedinţa CL grupul civic Piaţa Veche a transmis o scrisoare deschisă în care solicită autorităţilor să conserve istoria locului.
Situaţie similară semnalată la Bucureşti, în cazul Mogoşoaia
Un caz similar, care a făcut suficientă vâlvă pentru ca lucrurile să fie tranşate, în cele din urmă, de Curtea Constituţională, este cel al exproprierilor pentru aşa zisul sector 0 de la Mogoşoaia. Jurnaliştii de la Buletin din Bucureşti arătau, în 2021, cum Consiliul Local a trecut o hotărâre de Consiliu Local fără majoritate calificată. În cazul proiectului de la Mogoşoaia, au fost demarate mai multe acţiuni în instanţă, inclusiv pentru contestarea unei proceduri proprii de stabilire a majorităţii calificate adoptate de Consiliul Local al Primăriei Mogoşoaia.
Încheiem cu un exemplu de transparenţă pe care l-am regăsit la CJ Bihor şi pe care ne-am bucura să îl vedem urmat, în viitorul apropiat, şi de Primăria Craiova.
Te-ar putea interesa şi:
