5.9 C
Craiova
marți, 24 decembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCraiova valorifică o statuie uitată, cu ajutorul comunității. Cum au readus-o la viață pe Sofia Caneciu câțiva craioveni pasionați de istoria urbei 

Craiova valorifică o statuie uitată, cu ajutorul comunității. Cum au readus-o la viață pe Sofia Caneciu câțiva craioveni pasionați de istoria urbei 

De câteva zile, în curtea Muzeului Cărții și Exilului Românesc, dacă te așezi pe banca din fața intrării, o poți cunoaște pe Sofia. Sofia Caneciu, o doamnă a Craiovei din vremuri uitate, peste care istoria așternuse praful.

Statuia din curtea muzeului este un omagiu adus celei rămase în filele istoriei Olteniei pentru activitatea sa filantropică. Împreună cu soțul său, a ajutat oamenii nevoiași, iar averea și-a lăsat-o orașului. În memoria sa, administrația Craiovei a avut inițiativa facerii unui monument, însă lucrurile s-au pierdut apoi în umbra timpului.

Statuia a fost descoperită de doi craioveni, în curtea urmașilor sculptorului

Aflăm de la Dragoș Andreescu, cunoscut și drept Monumentalistul, că „în anul 1910, Primăria a hotărât să se facă un monument în memoria Sofiei Caneciu. Sculptorul Eraclie Hagiescu a realizat această statuie în anul 1912. A fost turnată la atelierele Răscanu din București. Din păcate, s-a uitat de opera aceasta și statuia Sofiei Caneciu a rămas în curtea artistului”.

Până când, în explorările lor, Dragoș Andreescu și Mircea Georgescu, pasionați amândoi de istoria locurilor în care trăiesc, au descoperit-o și și-au pus în gând să sufle din nou viață asupra ei, cu ajutorul unor oameni de bine. Se întâmpla în 2015.

„Ne-am propus să o salvăm și ani întregi am tot încercat. Până în anul 2021, atunci când, cu ajutorul donațiilor comunității și a unui donator principal, care dorește să rămână anonim, am reușit să o achiziționăm de la urmașii artistului, pentru a o dona orașului Craiova, care nu este foarte bogat în astfel de monumente”, mărturisește Dragoș.

„Când am văzut-o la Muzeu, m-am bucurat ca un copil”, a mărturisit Dragoș.

Statuia Sofiei Caneciu a fost așezată în curtea Muzeului Exilului

După toți acești ani, Sofia și-a găsit, în sfârșit locul. Zilele trecute, când Dragoș a mers să se bucure, ca un copil, de această reușită, a fost și mai fericit să vadă oameni care se așezau să facă fotografii lângă ea.

„Am ales Muzeul Exilului pentru că această cladire este și locul unde a funcționat fosta Școală de Artă Populară, unde primul director a fost chiar fiul sculptorului, pictorul Ion Hagiescu”, explică el.

„Le mulțumim tuturor celor care s-au implicat în salvarea acestei statui: principalului donator, Minunei Mateiaș, Synstyl Recondiționări, voluntarilor grupului Monumentalist, precum și Primăriei Municipiului Craiova, lui Lucian Dindirică, Muzeului Exilului și RAADPFL Craiova, fără de care nu am fi putut realiza acest vis!”.

Dragoș își dorește ca povestea acestei file regăsite de istorie să fie un exemplu pentru cei din jur și să le arate oamenilor că fiecare poate contribui la scrierea poveștilor comunității.

Societatea civilă trebuie să lupte pentru viitorul ei, iar uneori trecutul e o parte mare din acest viitor.

Cine a fost Sofia Caneciu

Sofia Caneciu, ca un imbold pentru alţi oameni cu stare din Craiova de altădată, a lăsat prin testamentul său câteva directive precise, care au stat, printre altele, la baza înfiinţării unui ospiciu, scria GdS în urmă cu mai mulți ani. „A lăsat ca în casele sale să se înfiinţeze un ospiciu, unde să primească 12 femei lipsite de mijloace de trai; a mai lăsat ca în fiecare an să se înzestreze câte trei fete sărace române, cu câte 3.000 de lei fiecare. A lăsat să se dea în fiecare an şase burse pentru şase elevi buni şi săraci ca să înveţe… Dă 3.000 de lei pe an pentru întreţinerea a patru bolnavi în ospiciul de alienaţi.

A dat Academiei Române lei 15.000, ca să-i întrebuinţeze pentru a premia lucrări cu subiecte ca: «Muncă şi datorie», «Moralitate», «Religie şi iubire de patrie»“, pe vremea când aceste cuvinte aveau însemnătate. De asemenea, din averea defunctei, „se dă pentru pavilionul de boale contagioase lei 3.000. Primăria a mai fost obligată a înfiinţa un azil de copii găsiţi, care l’a şi înfiinţat, iar ce va prisosi din venit să-l capitalizeze şi în caz de război să-l dea Ministerului de Răsboi sau Crucei Roşii Române, pentru căutarea răniţilor“, se notează în lucrarea „Un splendid colţ din România Mare“ purtând semnătura lui D.E. Petrescu.

CITEȘTE ȘI: Elevii județului Dolj cuceresc podiumul internațional cu rezultate remarcabile

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS