Primarul Craiovei, Mihail Genoiu, a explicat, în exclusivitate pentru Gazeta de Sud, care va fi soarta gazonului stadionului „Ion Oblemenco“ în viitorul apropiat. Asta după ce suprafaţa de joc a arenei de 55 de milioane de euro s-a prezentat execrabil în această vară, la începerea campionatului.
Edilul susţine că ia în calcul schimbarea gazonului, după o discuţie concretă cu Compania Naţională de Investiţii (CNI), cea care a finanţat construirea stadionului din Bănie.
Gazeta de Sud: Gazonul de pe „Ion Oblemenco“ arată jalnic. Chiar nu se poate face nimic în privinţa lui?
Mihail Genoiu: Am avut ocazia şi ieri (duminică – n.r.), înainte de meciul cu Sepsi, să mă întâlnesc cu acel consultant angajat de RAADPFL. Situaţia se pare că este şi acum o noutate pentru tot ceea ce înseamnă gazoane pentru terenurile acoperite de la noi, deşi este al doilea an. Mi-a explicat că şi la Naţional Arena, unde s-a schimbat de curând gazonul după concertul Metalica, şi unde tot el se ocupă de consultanţă, gazonul s-a ars din cauza temperaturilor crescute.
Mi-a mai spus că este aproape imposibil de ţinut în viaţă un gazon la astfel de temperaturi, în cupole închise. Problema e că se încearcă găsirea unor soluţii de aerisire, de ventilare, de umbrire, dar pe un tărâm necunoscut. Nu există o expertiză la stadioane acoperite de genul celui de la Craiova, în zone unde temperaturile ajung şi la 40 de grade. Gazonul de la stadion este supus, practic, unor experimente, unor noutăţi, pentru că nu există un istoric în spate.
„Reducerea pânzei freatice este una din problemele care ne interesează foarte mult”
GdS: Şi nu există nicio soluţie salvatoare?
M.G.: Din concluziile pe care le-am tras eu, una din probleme ar fi legată de reducerea pânzei freatice. Noi am descoperit la un moment dat că la unul din puţurile care capta pânza freatică erau nişte pompe care nu funcţionau şi le-am reparat. În timpul lucrărilor la gazon au fost săpate 13 astfel puţuri, cuplate cu pompe, tocmai pentru a scădea pânza freatică şi a se putea lucra.
O să încercăm chiar de astăzi (ieri – n.r.) să reducem pânza freatică prin încercarea de a cupla din nou acele pompe pentru a ajuta la eliminarea apei. Bineînţeles că încercăm să facem acest lucru sub control, pentru că nu ştim dacă un şoc din ăsta poate face mai bine sau chiar mai rău gazonului. Reducerea pânzei freatice este una din problemele care ne interesează foarte mult.
„Se solicită de către consultant un gazon într-un strat suport de nisip”
GdS: Nu ar fi mai bine să schimbaţi gazonul?
M.G.: Trebuie lămurit odată pentru totdeauna ce este de făcut. Acum noi nu facem altceva decât să constatăm şi să executăm, pentru că nu avem o expertiză pe aşa ceva, dar nici nu ne permitem să schimbăm un gazon şi a doua zi sau într-o săptămână să fie la fel ca cel de acum. Şi atunci trebuie să ştim exact toţi factorii care duc la deteriorarea gazonului.
Sunt însă cu totul de acord că acest gazon trebuie schimbat. El oricum ar avea o viaţă de doi ani. Toată lumea spune că un gazon nu rezistă mai mult, indiferent cât ar fi de bun. Spre deosebire de gazonul care a fost pus la stadion, se solicită la ora asta de către consultant un gazon într-un strat suport de nisip de minimum 3-4 centimetri. Asta înseamnă că dacă rădăcina vine de prima dată cu o grosime de patru centimetri, acel gazon trăieşte bine mersi în stratul lui, chiar dacă va mai fi şi stratul suport de la stadion.
Deci, acest tip de gazon ar fi cel recomandat de expert la ora asta, dar se pare că nimeni în România nu produce un astfel de gazon. La noi se produce gazon doar pe strat de pământ, nu de nisip. Acest tip de gazon trebuie adus de afară, iar cheltuielile de transport sunt foarte mari. Pe undeva, ele ar echivala chiar cu costul gazonului. Oricum, studiem toate variantele, inclusiv posibilitatea cine ar trebuie să schimbe gazonul, noi sau CNI.
„Suntem în discuţii cu echipa care administrează Amsterdam Arena”
GdS: Şi nu lămuriţi odată situaţia asta?
M.G.: Noi avem proces-verbal cu CNI pe cinci ani, pe toată construcţia, dar cartea tehnică a gazonului spune altceva, vine cu multe condiţii restrictive. Este un termen de cinci ani, dar nu poţi să spui asta şi despre un gazon, în condiţiile în care nicăieri în lume nu rezistă mai mult de doi ani. Atunci trebuie să clarificăm cu cei de la CNI cine îşi asumă schimbarea gazonului. Din punctul meu de vedere, noi pregătim această schimbare a gazonului. Însă vreau să ne asigurăm că în momentul în care îl vom schimba, noul gazon nu va mai avea problemele celui de acum. De asta vorbesc de alt strat suport, de altă grosime a stratului suport, de alte remedieri care se vor face la straturile de sub gazon.
Asta înseamnă că schimbarea gazonului de pe stadionul din Craiova nu implică doar câteva zeci de mii de euro, ci mult mai mult, adică sute de mii de euro. Aşa că vorbim de o investiţie majoră, însă trebuie să ne asigurăm că ea va aduce şi un gazon de calitate. Luăm în calcul schimbarea gazonului, asta e clar. O să avem discuţii şi cu clubul de fotbal, pentru a găsi varianta cea mai bună. Nu este o situaţie pe care să nu o analizăm, dar nici nu ne putem arunca să facem o investiţie pe bani publici care după câteva zile să se ducă de râpă.
Suntem în discuţii şi cu echipa care administrează Amsterdam Arena şi încercăm să găsim o formă de consultanţă. Asta pentru că am aflat că ei administrează şi alte arene din zone cu temperaturi ridicate, cum ar fi cele din Dubai. Aşa că ar avea experienţă mai mare pentru astfel de gazoane şi încercăm să găsim o formă de colaborare şi cu ei.
Află de AICI câţi bani s-au cheltuit până acum cu întreţinerea gazonului stadionului „Ion Oblemenco“
