În perioada 2013 – 2015, Primăria Craiova a cumpărat echipamente pentru locurile de joacă în valoare de 3 milioane de euro de la firma King Industrial. Contractul a fost întrerupt brusc, iar între cele două părţi a izbucnit un război judiciar care durează de patru ani. Pe fir au intrat şi procurorii DNA, dar despre ancheta penală nu se mai aude nimic.
Patru ani au trecut de la izbucnirea scandalului privind locurile de joacă din Craiova, iar opinia publică nu a aflat nici până acum adevărul despre această afacere. În 2013, Primăria Craiova încheia cu firma King Industrial Enterprises SRL un contract-cadru pe patru ani în valoare de 8,2 milioane de euro, pentru furnizarea şi montarea de echipamente destinate locurilor de joacă în oraş. Până la sfârşitul anului 2014, municipiul cumpărase deja echipamente de 3 milioane de euro.
Loc de joacă de 220.000 de euro
De aceşti bani, firma King Industrial a amenajat 21 de locuri de joacă. Echipamentele au fost recepţionate de primărie fără obiecţii, pe bază de proces-verbal. Au fost mai multe voci, la acea vreme, care au acuzat că echipamentele livrate şi montate de King Industrial sunt extrem de scumpe. Unul dintre aceste locuri de joacă recepţionat de primărie s-ar fi ridicat la circa 220.000 de euro, spre exemplu. La începutul anului 2015, a început scandalul. Procurorii DNA au descins la primărie şi au ridicat mai multe documente, dar şi două computere de la Serviciul de Achiziţii.
Primăria a schimbat brusc placa
Cu puţin timp înainte de sosirea procurorilor însă, între primărie şi firma King Industrial au început neînţelegerile. O comisie formată prin dispoziţia primarului Olguţa Vasilescu a verificat echipamentele instalate la locaţiile din Valea Roşie, Lăpuş, Parcul Puşkin şi Esplanada Craioviţa Nouă. Această comisie susţinea că toboganele prezintă spărturi, nefiind conforme. Mai mult decât atât, materialul din care erau realizate (polietilenă de înaltă densitate) ar avea o grosime de doar 3-4 milimetri, faţă de 19 milimetri, cât ar fi prevăzut caietul de sarcini. Tot această comisie susţinea că aparatele pentru fitness au ruginit şi s-au rupt din cauză că nu erau din inox, ci din tablă roluită, sudată longitudinal şi vopsită.
Considerându-se înşelată, primăria a dat în judecată firma King Industrial şi a cerut înapoi toţi banii plătiţi până la acea dată, dar şi daune morale de 1 milion de lei.
Apoi au venit procurorii
De partea cealaltă, DNA a început urmărirea penală in rem pentru abuz în serviciu în dosarul constituit pe acest caz. Despre ancheta procurorilor nu s-a mai auzit nimic de atunci. În schimb, războiul judiciar între cele două părţi a continuat, nefiind nici acum încheiat.
Tribunalul Dolj a respins cererea de reziliere a contractului-cadru, precum şi daunele morale şi materiale. Apoi, primăria a pierdut la Curtea de Apel Craiova din cauza unor schimbări legislative în domeniul achiziţiilor publice, care spuneau că decizia instanţei de fond nu mai poate fi atacată cu apel, ci cu recurs. Acţiunea a fost reluată, iar de data aceasta judecătorii au admis recursul primăriei şi au trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Firma King Industrial a obţinut însă strămutarea procesului la Curtea de Apel Timişoara. Au trecut trei ani şi jumătate de atunci, dar nu avem o decizie în justiţie.
Expertiza care ar putea face lumină
Echipamentele au fost testate de Institutul de Cercetări pentru Echipamente şi Tehnologii în Construcţii (ICECON). Specialiştii au comparat echipamentele noi cu cele distruse, pentru a explica ce s-a întâmplat. Conform concluziilor raportului de expertiză, degradarea toboganului testat „a fost produsă de acţiunea dinamică (şoc mecanic) a unui corp care depăşeşte greutatea unui copil de 13 ani“. „Cel mai probabil“, toboganul a fost victima unui „act de vandalism“. Tot raportul mai spune că standardele în vigoare nu precizează nici o cerinţă referitoare la grosimea profilului din polietilenă şi nici cu privire la grosimea minimă a peretelui din polietilenă care delimitează stratul (camera) de aer.
Anul acesta, au fost testate inclusiv ţevile din care sunt realizate echipamentele de fitness. Astfel, în urma testelor de tracţiune ţeava s-a rupt, dar nu din sudură, aşa cum ar fi trebuit dacă aceasta era de proastă calitate. Raportul de expertiză a primit câteva obiecţii, iar instanţa a acordat un nou termen, la începutul lunii noiembrie, pentru răspunsuri.
Dacă nu se mai întâmplă nimic deosebit, litigiul comercial ar putea lua sfârşit în curând. Mai rămân de lămurit eventualele aspecte penale.
