Serialul de dezvăluiri despre „Mafia cărnii“ publicat de GdS în 2015 este confirmat în 2020 de UE, care somează România să modifice legislația în domeniul siguranței alimentare. Cum au ocolit comercianții de carne normele UE în materie de securitate alimentară, producând miliarde de euro din evaziune fiscală puteți citi în cele de mai jos.
În 2015, Gazeta de Sud publica un serial de dezvăluiri despre „Mafia cărnii“, care descria amănunțit cum firmele românești de pe piața de profil ocoleau legislația UE în materie de securitate alimentară, cu acordul tacit al autorităților. Informațiile noastre proveneau din piața locală din Dolj, unde firmele duc un război acerb pentru controlul pieței cărnii. La vremea respectivă, o sursă din piață a declarat pentru GdS că firmele care nu respectă legislația UE produc milioane de euro din evaziune fiscală. „Când am început să pun întrebări, mi s-a dat telefon și am fost amenințat cu moartea“, a dezvăluit sursa noastră. Despre ce este vorba, pe scurt.
Legislația europeană referitoare la igiena produselor alimentare este conținută de Regulamentele CE nr. 852/2004 și 853/2004. Ea a fost transpusă în legislația internă prin două ordine ale președintelui Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Ordinul nr. 111/2008 – prin care se „înregistrează“ unitățile de vânzare cu amănuntul, inclusiv depozitele „alimentare“ (aceste firme pot să vândă produse exclusiv pe piața internă, dar la nivel local și în cantități limitate) și Ordinul nr. 57/2010 – prin care se „autorizează“ unitățile de vânzare angro, inclusiv firmele care operează depozite „frigorifice“ (aceste firme pot face importuri din UE și pot vinde marfă angro, pe întreg teritoriul național).
Cum este ocolită legislația UE
Teoretic, Ordinul nr. 111/2008 ar trebui să reglementeze producția și vânzarea „cu amănuntul“ de carne și produse din carne, în accepțiunea dată de Regulamentele CE menționate. Unii termeni din legislația UE au fost însă reinterpretați, astfel că s-a creat o confuzie care extinde posibilitatea de vânzare „cu amănuntul“ la întreg teritoriul României și fără restricții privind cantitatea. Textul intră în contradicție cu regulamentele CE, deoarece producția și vânzarea de carne pe întreg teritoriul național și în cantități nelimitate intră în sfera de aplicare a Ordinului nr. 57/2010 privind vânzarea cu ridicata (angro), pentru care firmele trebuie „autorizate“ și nu doar „înregistrate“. În acest fel, legislația UE este ocolită.
Concret, firmele care nu aveau bani să facă investiții în securitatea alimentară și să se „autorizeze“ pe legislația UE, doar se „înregistrau“ pe legislația națională, destinată firmelor de vânzare „cu amănuntul“. Găselnița era că la activitatea „cu amănuntul“ erau incluse și depozitele „alimentare“, unde, de fapt, se făcea vânzare „angro“ mascată. Toate aceste lucruri au fost detaliate la vremea respectivă de GdS, într-o serie de articole: „Răboiul cărnii I“ și „Războiul cărnii II“. GdS a arătat și cum se întâmplă aceste lucruri, cu exemple: „Războiul cărnii III – Lovitura Frigorifer“.
DIICOT a confirmat dezvăluirile GdS
Doi ani mai târziu, mecanismul de evaziune fiscală a fost confirmat de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT): „Mafia cărnii: DIICOT confirmă dezvăluirile GdS“. Procurorii au analizat și cele scrise de jurnaliști. În rechizitoriul dosarului „Somarom“, ei descriu rețeta de evaziune fiscală aplicată de foarte multe firme de profil. În cazul „Somarom“, șase persoane au fost trimise în judecată, pentru un prejudiciu estimat la 3 milioane de euro.
Cu toate că procurorii au intervenit într-un caz punctual, problema persista. Legislația internă ambiguă permitea ocolirea legislației UE în materie de securitate alimentară. Singura soluție era un audit, care să verifice cum a fost transpusă intern legislația UE. În 2017, UE a anunțat că pregătește un audit în România, lucru anunțat la vremea respectivă de GdS („Bruxellesul trimite controlul peste mafia cărnii“ – 18 decembrie 2017). Ulterior, Comisia Europeană a confirmat oficial pentru GdS că va analiza aspectele semnalate de comercianți, descrise de noi în articolele menționate mai sus („Oficial: Mafia cărnii, în vizorul Comisiei Europene“ – 19 aprilie 2018).
UE somează România
Recent, Comisia Europeană a decis să adreseze României o scrisoare de „punere în întârziere“, invitând autoritățile să prezinte observații cu privire la această problemă. În cazul în care, în termen de trei luni, autoritățile române nu informează Comisia cu privire la măsurile luate pentru a se conforma scrisorii de punere în întârziere, CE poate să emită un „aviz motivat“, în urma căruia țara noastră riscă să fie sancționată. UE „îndeamnă insistent“ România să aplice în mod corect legislația privind normele de igienă aplicabile produselor alimentare, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Comunicatul subliniază și un lucru extrem de grav: anume că atunci când a transpus normele UE în legislația internă, România nu a notificat Comisia Europeană despre acest lucru. „Normele românești de igienă alimentară se aplică unor produse care fac obiectul liberei circulații pe piața internă, respectarea lor fiind obligatorie și conferind o prezumție de conformitate cu obligațiile impuse de dreptul Uniunii. Prin urmare, normele naționale de igienă alimentară ar fi trebuit să fie notificate în stadiul de proiect, pentru a permite Comisiei să evalueze compatibilitatea acesteia cu legislația UE“, se mai arată în comunicatul CE.
Concret, dacă în termenul de trei luni România nu ia măsuri pentru a modifica legislația internă conform legislației europene, țara noastră va fi trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, riscând inclusiv sancțiuni financiare. Chiar dacă legislația va fi modificată, un lucru va rămâne: faptul că, timp de 12 ani, comercianții de carne care au ocolit legislația UE au produs miliarde de euro din evaziune fiscală. Rămâne de văzut dacă și când vor da socoteală.
